Armata Statelor Unite va opera PESTE TOT pe unde îi va permite dreptul internaţional

‘Apele internaționale și spațiul aerian internațional aparțin tuturor’ și nu pot fi ‘sub dominația niciunei națiuni’, a subliniat amiralul Harry Harris, șeful forțelor americane din Pacific, aflat într-o vizită în China.

‘Armata noastră va continua să zboare, să navigheze și să opereze peste tot unde dreptul internațional îi permite. Marea Chinei de Sud nu este și nu va fi o excepție’, a declarat el, potrivit textului unui discurs pronunțat la Universitatea din Beijing.

Nava de război lansatoare de rachete USS Lassen s-a apropiat la 28 octombrie la mai puțin de 12 mile nautice de insulele artificiale pe care Beijingul le construiește în Marea Chinei de Sud, în arhipelagul disputat Spratly.

Beijingul a reacționat furios, denunțând o ‘incursiune ilegală, fără permisiunea Chinei’, și a deplâns o ‘amenințare la adresa suveranității și intereselor sale de securitate’.

Alte articole

Bugetul Primăriei Capitalei pentru 2026, votat în timpul dezbaterii moțiunii de cezură

Guvernul Bolojan a picat. Moţiunea de cenzură a trecut cu majoritate covârşitoare de voturi, 281 de voturi

China consideră drept ape teritoriale zona de 12 mile nautice în jurul acestor insule artificiale construite pe insulițe, dar SUA resping această revendicare.

Citeşte şi INCIDENT militar în Marea Chinei: Beijingul l-a convocat pe ambasadorul SUA

China revendică drepturi asupra cvasitotalității Mării Chinei de Sud, bazându-se în special pe o delimitare punctată apărută pe hărțile din China în anii 1940 — o sursă de dispute teritoriale aprinse cu vecinii săi.

Astfel, Beijingul efectuează ample operațiuni de construcții în zonă, accelerând de un an transformarea recifurilor de corali în porturi, piste de aterizare și diverse alte infrastructuri.

Arhipelagul Spratly, din care fac parte circa o sută de insulițe și recifuri nelocuite, este revendicat și de Vietnam, Filipine, Malaysia și Brunei.

SUA și țările din Asia de Sud-Est sunt reticente față de o intrare în forță a Chinei care i-ar da acesteia controlul asupra uneia dintre rutele maritime cele mai strategice de pe glob, prin care tranzitează o treime din transporturile de petrol la nivel mondial.