Asociația Magistraţilor, despre Raportul MCV: Lasă la o parte, fără justificare, instanţele de judecată

AMR constată că, deși se referă la „progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al reformelor”, Raportul MCV le privește, în mod majoritar, prin prisma luptei împotriva corupției și a acțiunilor preventive în materie de corupție, lăsând impresia greșită că acestor obiective – cărora nu li se poate nega importanța pentru societate – li s-ar subsuma întreaga sau cea mai mare parte a activității sistemului judiciar, se arată într-un comunicat.

„În același sens, atunci când se referă la progresele în combaterea corupției la nivel înalt, Raportul are în vedere doar DNA și I.C.C.J. (în această ordine!), cu accent pe ‘independența sau eficacitatea DNA’, amintind într-un loc de Curțile de apel, iar când vorbește despre combaterea corupției la toate nivelurile, Raportul se referă la Ministerul Justiției și la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, lăsând la o parte, fără justificare, instanțele de judecată”, se precizează în comunicatul AMR.

Asociația este de părere că „absolutizarea” realizărilor justiției numai cu segmentul luptei anticorupție reprezintă o prezentare „hiperbolizată”.

„În mod regretabil, abordarea nu este una nouă, de vreme ce a fost criticată de AMR și în comunicatul de presă dat cu privire la Raportul MCV 2016, Asociația arătând, pe de o parte, că, dincolo de realitatea progreselor înregistrate în lupta împotriva corupției, indiferent de nivelul până la care a operat acest flagel social distructiv, identificarea, absolutizarea realizărilor justiției numai cu acest segment reprezintă o prezentare hiperbolizată”, mai precizează AMR.

Alte articole

Premierul Bolojan susţine în continuare proiectul de lege pentru reforma Justiţiei: „Din reacţiile pe care le-aţi văzut, v-aţi dat seama că acest proiect nu mimează reforma, ci este unul de fond”

Greva magistraţilor – judecătorii mai multor curţi, în frunte cu Curtea de Apel Bucureşti, suspendă de miercuri şedinţele. Procurorii opresc anchetele

De asemenea, AMR arată că a subliniat și subliniază că excluderea referirilor la activitatea majorității instanțelor, esențiale în înfăptuirea progreselor din ultimii ani, dovedește o înțelegere deformată a fenomenului judiciar românesc.

„În aceste condiții, AMR are în vedere faptul că referirile timide, tangențiale la ‘volumul de muncă excesiv al instanțelor’, care continuă să ‘greveze asupra consecvenței hotărârilor judecătorești’, și la ‘obstacolele suplimentare legate de aspecte mai generale ale procesului legislativ’, nu sunt de natură că contureze o imagine clară a realităților sistemului judiciar și nici să aprofundeze problemele acestui sistem”, se mai precizează în comunicat.

De asemenea, Asociația notează că, spre deosebire de Raportul MCV din 2016, în care s-au reținut „preocupările exprimate de numeroși magistrați cu privire la faptul că CSM este deconectat de profesie”, menționându-se expres că „a fost nevoie ca peste o mie de magistrați să semneze o petiție pentru a convinge CSM să organizeze o consultare a tuturor instanțelor cu privire la un nou sistem de numire, evaluare și promovare a magistraților”, ultimul Raport nici măcar nu amintește de „Memorandumul” adoptat de majoritatea covârșitoare a instanțelor, în august-septembrie 2016, și nici de problemele punctuale ridicate prin acest act de protest.

AMR arată totodată că, în pofida demersurilor asociațiilor profesionale, Rapoartele MCV din 2016 și 2017 nu fac referire la „acoperiții din justiție”.

„În pofida scrisorilor deschise, comunicatelor de presă, cererilor, declarațiilor asociațiilor profesionale, ‘Memorandumulu’, atât Raportul din 2016, cât și cel din 2017 s-au încăpățânat să nu scoată o vorbă despre ‘acoperiții din justiție’, despre vehiculatele protocoale dintre procurori (nu judecători!) și serviciile secrete, despre posibila influență vătămătoare asupra actului de justiție și asupra stării sistemului judiciar, asupra independenței acestuia, despre ingerințele acceptate/neacceptate, știute/neștiute, cu toate că acest subiect nu a fost nici unul izolat și nici unul de ignorat, mai ales în contextul pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2016”, se mai menționează în comunicatul AMR.