Asociaţia Magistraţilor din România, contra tăierii pensiilor magistraţilor condamnaţi

Magistraţii au transmis, în acest sens, Comisiei juridice de la Senat, un punct de vedere privind proiectul Executivului pentru completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 22 octombrie, despre care arată că are prevederi neconstituţionale, discriminatorii, controversate şi inadmisibile.

AMR sugerează, de asemenea, că proiectul excede în mod „voluntarist şi populist” prevederile legii fundamentale, adăugând că „magistraţii înţeleg să sancţioneze lipsa de legalitate şi deontologie în elaborarea acestui proiect”, potrivit Mediafax.

„Sub «stindardul luptei anticorupţie» nu trebuie îngădit să se producă abuzuri, încălcări ale Constituţiei şi ale legilor. Nu considerente populiste, oferirea de satisfacţii opiniei pubice, «bifarea» unor puncte pentru MCV, presiuni mediatice, adeseori dirijate, subiectivismul şi considerentele personale ar trebui să anime pe legiuitor”, se arată în documentul menţionat.

Magistraţii îşi exprimă speranţa că Senatul, care este Cameră decizională, va remedia „deficienţele majore şi erorile” acestui proiect, care, în opinia lor, cuprinde un număr important de aspecte controversate şi criticabile, elemente de discriminare şi neconstituţionalitate, precum şi încălcări evidente ale normelor de tehnică legislativă.

Alte articole

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Boți, tiriboți și sprâncenoboți s-au activat pentru salvarea lui Bolojan. Armata digitală în favoarea premierului demis acționează ca la ordin, iar ținta a devenit Nicușor Dan

„Dacă aceste chestiuni nu vor fi remediate de Senat, în calitatea sa de Cameră decizională, practica aplicării lui va genera grave inechităţi, contestări şi procese în faţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu consecinţe păgubitoare pentru statul român„, sunt de părere magistraţii.

Magistraţii opinează că, dacă legea va fi adoptată, statul român riscă să îşi încalce obligaţiile asumate prin ratificarea Convenţiei Europene asupra Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Aceştia mai arată că lipsirea de pensia de serviciu ca urmare a unei hotărâri penale de condamnare are în mod cert natura juridică a unei pedepse complementare, cu „caracter pecuniar extrem de grav”, neprevăzută în Codul penal.

Potrivit acestora, pedeapsa trebuie aplicată în baza unei legi care respectă prevederile constituţionale şi nu le excede „în mod voluntarist şi populist, în raport de aşa-zise cerinţe care nu au nimic de a face cu rigoarea unei reglementări de o asemenea importanţă”.

Arătând că pensia specială este specifică dreptului civil, mai exact dreptului asigurărilor sociale, AMR susţine că proiectul Guvernului încalcă dispoziţiile constituţionale prin reintroducerea unei pedepse penale complementare, abrogată încă de la adoptarea Legii fundamentale din 1991, respectiv confiscarea parţială a averii.

Magistraţii precizează că o condamnare pentru o infracţiune nu răstoarnă, prin ea însăşi, prezumţia caracterului licit al averii, iar dreptul la pensia de serviciu nu poate fi afectat de o asemenea pedeapsă. Potrivit Constituţiei, mai spus aceştia, cetăţenii au dreptul la pensie, fără a distinge asupra naturii acesteia, drept care a fost asimilat în jurisprudenţa CEDO.

AMR adaugă că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor – care nu constiuie un privilegiu, ci urmarea firească a unui anumit statut, caracterizat prin interdicţii, restricţii şi incompatibilităţi – a fost declarată neconstituţională prin Decizia 873/2010 a Curţii Constituţionale.

Potrivit AMR, proiectul contravine şi principiului constituţional care stabileşte că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţlor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Asociaţia subliniază că aplicarea unei pedepse complementare pentru o singură categorie de persoane, deşi multe altele se pot afla în situaţii asemănătoare celei reglementate, constituie „o evidentă discriminare”.

În punctul de vedere transmis senatorilor jurişti se mai spune că, urmare a proiectului de lege, un magistrat va pierde pensia de serviciu pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, cum ar fi tulburarea de posesie sau conducere auto fără permis, în timp ce, de exemplu, un militar condamnat pentru spionaj sau transmitere de secrete va beneficia în continuare de pensia specială.

AMR mai susţine că pierderea pensiei de serviciu echivalează cu „o veritabilă expropriere”, invocând decizia CEDO în cauza „Muller contra Austriei”, prin care se statuează că o reducere substanţială a nivelului de pensie poate fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi a celui de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrâneţe.

Acest proiect urmează să fie dezbătut de Comisia juridică a Senatului, care este comisie raportoare, şi apoi supus volui plenului Senatului, care este Cameră decizională.

Guvernul a adoptat în 27 august proiectul de lege privind eliminarea pensiei speciale pentru magistraţii care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, pentru fapte în legătură cu serviciul săvârşite cu intenţie şi pentru orice alte fapte care aduc atingere prestigiului justiţiei.

Proiectul prevede că nu vor beneficia de pensie de serviciu şi indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie sau asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea ori pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciu, comise cu intenţie sau o altă infracţiune pentru care CSM apreciază că aduce atingere prestigiului justiţiei, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistem public, în condiţiile legii. Proiectul a fost avizat şi de CSM.