CCR ar urma să decidă, astăzi, asupra reformei pensiilor magistraților, după două amânări. Șase din cei nouă judecători iau pensie specială

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) ar urma să se pronunțe astăzi, 20 octombrie, privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, într-o ședință care începe la ora 14.00, potrivit surselor România TV. Decizia finală ar urma să vină după două amânări succesive, ce au avut loc pe 24 septembrie, respectiv 8 octombrie.

CCR ar urma să se pronunțe, luni, 20 octombrie, privind reforma pensiilor speciale

Tot astăzi, CCR va dezbate și sesizarea formulată de AUR, SOS România și POT cu privire la legea care include noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, inclusă în pachetul doi al măsurilor de austeritate.

După ce reforma pensiilor magistraților a fost introdusă de premierul Ilie Bolojan și asumată de către Guvern în Parlament, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să sesizeze CCR privind legalitatea acesteia, invocând faptul că slăbește independența justiției și încalcă numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept.

Alte articole

Decizie importantă pentru Nicuşor Dan la CCR. Ce lege a reclamat preşedintele

George Simion vrea referendum național pentru desființarea CCR: „Nu își mai are rostul și nu mai are încrederea românilor”

Citește și : EXCLUSIV Lia Savonea, după ce ÎCCJ a atacat la CCR legea privind plata pensiilor private în rate: „Ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”

Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arată în sesizarea ÎCCJ.

Legea, adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament, prevede că vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat la 65 de ani, etapizat, în următorii zece ani, precum și că valoarea pensiei se plafonează la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din brut, cât este în prezent.

Mai mult, potrivit legii, vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, ceea ce se aliniază la cerințele impuse celorlalți contribuabili.

„E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a spus Bolojan, în replica la reproșurile CSM și, mai nou, ale judecătorilor Curții Supreme, care au contestat proiectul la CCR.

Premierul susține că jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intitulat „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” nu este îndeplinit dacă reforma nu trece de CCR, astfel că România ar putea pierde 230 de milioane de euro numai pentru un refuz al CCR.

„Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene și avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze, pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii”, a declarat premierul într-o conferință de presă susținută pe 29 iulie, la Palatul Victoria, pe tema pensiilor speciale.

Coaliția, zguduită din temelii de reforma pensiilor speciale

Ilie Bolojan a vorbit, la începutul lui octombrie, despre o eventuală demisie în cazul în care legea nu ar trece de CCR, arătând că, în acest caz, Guvernul nu ar mai avea legitimitate: „Dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunţa eu această situaţie, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de faţă”, a spus Bolojan.

Totuși, el s-a declarat optimist că sesizarea de neconstituționalitate înaintată de ÎCCJ va fi respinsă și că legea va intra în vigoare.

Președintele Nicușor Dan susține că premierul Ilie Bolojan nu va trebui să demisioneze din funcție dacă legea nu trece din CCR, apreciind că actuala coaliție va funcționa cel puțin un an sau doi.

„Dreptul nu este o ştiinţă exactă. Există interpretări, pentru că dreptul foloseşte limbajul comun, iar în limbajul comun există ambiguităţi, în textele de lege există ambiguităţi, în Constituţie există interpretări care pot să fie diferite. N-a fost o reavoinţă”, a afirmat Nicuşor Dan.

Consilierul prezidențial Ludovic Orban merge pe aceeași linie ca și președintele și susține că premierul nu ar trebui să își dea demisia în cazul în care judecătorii CCR vor considera drept neconstituțională reforma pensiilor magistraților, sugerând că „România merge pe sârmă”.

„Deocamdată încă nu s-a dat nicio decizie a Curţii Constituţionale. În ceea ce mă priveşte pe mine, şi asta o spun din experienţă proprie, nu trebuie să îşi dea demisia un premier şi un guvern nu trebuie să cadă dacă o lege adoptată este respinsă de Curtea Constituţională.

Nu există niciun fel de prevedere constituţională, legală şi nici măcar nu e o obligaţie. Păi la câte meciuri am avut cu Curtea Constituţională de lungul carierei, inclusiv în poziţia în care eram premier, ce-ar fi fost dacă mi-aş fi dat demisia?

Nu este de dorit să fie afectată stabilitatea coaliţiei de guvernare. România merge pe sârmă atrag atenţia, România merge pe sârmă”, a afirmat Ludovic Orban duminică seara, 19 octombrie, la B1 TV.

Citește și : Decizie importantă pentru Nicuşor Dan la CCR. Ce lege a reclamat preşedintele

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a transmis că reforma pensiilor magistraților este o „reformă mai profundă” și că respingerea acesteia ar știrbi legitimitatea morală a Coaliției de guvernare, sugerând că nu există nimic neconstituțional în lege.

„Legitimitatea morală, da, acolo vom avea o problemă, fiindcă a fost singura iniţiativă care, cel puţin până acum, înseamnă o reformă mai profundă. A mai fost o chestie foarte mică la educaţie, dar în rest, noi încă nu am făcut reforme, fiindcă să creşti taxe, să creşti impozite nu e reformă. Să reduci numărul de angajaţi, oricum nu am făcut-o, dar nu este o reformă. Singura reformă a fost aici pe sistemul de pensionare şi sistemul de a ieşi la pensie în cazul magistraţilor

E greu să mergi în faţa oamenilor şi să ştii că punem povară pe toată societatea, dar o clasă privilegiată nu poate fi atinsă în niciun fel, niciodată de nimic”, a transmis Kelemen Hunor duminică, 19 octombrie, la Antena 3 CNN.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat, în schimb, că nu orice propunere a Guvernului sau a politicienilor este obligatorie să fie constituțională, arătând că Guvernul nu trebuie să pice de fiecare dată când CCR respinge o lege: „Atunci nu mai avem Curte Constituţională”.