Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România intervine în scandalul cârnaților de Pleșcoi. După ce în presă au apărut mai multe informații potrivit cărora, pe data de 23 mai conducerea Spitalului de Psihiatrie Săpoca a dus la Ministerul Sănătății opt sau nouă sacoșe pline cu cârnați de Pleșcoi înainte de a primi 10 la o evaluare a activității managerului și a-i fi aprobată o schimbare de organigramă, Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România spune că acest subiect scandalos este unul inventat.

Citește și Greva japoneză din Sănătate s-ar putea transforma în grevă generală. Alexandru Rafila: ”Întotdeauna există o posibilitate”

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Cum să evităm toxiinfecțiile alimentare! Virgil Stroescu, ...

Dieta biochimică a lui Ion Iliescu | Ce mănâncă, de fapt, ...

Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România intervine în scandalul cârnaților de Pleșcoi

”Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România se delimitează clar de astfel de practici de tip “cârnațiul de pleșcoi” și dorește să facă următoarele precizări:

1.  Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din Romania (ASPP) a fost gandită și creeată din dorința de a moderniza și a crește calitatea actului medical psihiatric românesc, îmbunătățirea și diversificarea serviciilor medicale cu aducerea lor la standarde europene. Acest lucru nu este realizabil decât prin politici de sănătate mintală adaptate și coordonate, cu sistemul social actual românesc .

ASPP își propune să scoată la suprafață problemele reale din sistemul medical psihiatric și își propune sa aducă un aport pentru a ajuta Ministerul Sănătății, Comisiile de Sănătate de la nivelul Senatului și Camerei Deputaților din cadrul Parlamentului României în sensul modificării și actualizării legislației aflată în vigoare (legea 487/2002 rep. în 2012 și legea 95/2006 cu multiplele ei modificări).

2. Centrul de Resurse Juridice coordonat de doamna Georgiana Pascu, o organizaţie non-guvernamentală, înfiinţată în anul 1998 având rol în creearea unui cadru legal şi instituţional care să asigure respectarea drepturilor omului, pare că se axează mai mult pe atacuri și jigniri în presă, la adresa Spitalelor de Psihiatrie și la adresa Statului Român, decât cu rezultate legislative concrete sau o contribuție reală la dezvoltarea sistemului de sănătate mintală românesc. Considerăm că este nevoie de o contribuție pozitivă, căutarea de soluții viabile și durabile, pentru a rezolva o problema care nu privește doar Spitalele de Psihiatrie în general, ci sistemul de sănătate mintală ca un întreg.

3. Politicile de sănătate mintală și strategiile în acest domeniu nu sunt atributul managerilor de spitale, conform contractului de management în instituțiile în care activează. Politicile și strategiile sunt elaborate de către Ministerul Sănătații și Centrul National de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. Asociația Spitalelor de Psihiatrie prin reprezentanții săi, alături de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, pot avea un rol consultativ important și pot  să fie o parghie importantă pentru rezolvarea problemelor din domeniul sănătații mintale..

4.  În ultimii 30 de ani s-au facut prea putine reforme în domeniul sănătății mintale (legislație învechită și neadaptată nevoilor populației de astăzi, infrastructură învechită, servicii sociale aproape absente). Bolnavul psihic nu aparține doar de Ministerul Sănătații, în procesul de recuperare si reabilitare  a acestuia fiind necesară o colaborare/implicare și a celorlalte ministere (Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne).

Cazurile care sunt prezentate de CRJ sunt tocmai rezultatul unui astfel de sistem disfuncțional care abandonează pacientul bolnav psihic în spitalele de psihiatrie, un sistem care mai degrabă iși ascunde problemele în loc să găsească soluții pe termen lung.

Din 2007 Romania a beneficiat de proiecte, a avut exemple de bune practici din partea altor țări europene, a avut parteneriate, a elaborat strategii care au stat foarte bine din punct de vedere teoretic dar fără o finalizare practică în munca de zi cu zi.

5.  Se caută mereu vinovați și găsim adesea tot felul de “experți” care iși dau cu părerea în mass-media și emit diverse teorii referitoare la sistemul actual și la cauzele degradării continue al acestuia. Însă acești “experți” nu au lucrat o zi într-un spital de psihiatrie și nu înțeleg circuitul și nevoile pacientului în întregul sistem, iar disfunctionalitatea acestuia, se răsfrange de cele mai multe ori asupra managerilor de spitale.  Mulți dintre manageri se schimbă , însă problemele rămân și persistă,  afectează munca profesioniștilor din domeniul sanatatii mintale, dar nu în ultimul rând se răsfrâng mai ales asupra pacienților.

A construi subiecte de scandal și a le generaliza în presă gen “cârnații de pleșcoi”, nu va duce decât la deturnarea atenției de la marile și adevaratele probleme din întregul sistem cu apariția de noi frânturi în imaginea sănătații mintale, iar cei care sunt profesioniști si dedicați cu adevărat, vor face pasul înapoi, fără să lase nimic în loc”, au transmis reprezentanții Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România, într-un comunicat de presă.

Zilele trecute, jurnaliștii de la Europa Liberă au publicat o anchetă care relatează faptul că pe 23 mai, directoarea Spitalului de Psihiatrie Săpoca, Oana Aurelia Anica, împreună cu un șofer s-au prezentat la Ministerul Sănătății cu opt sau nouă pungi cu cârnați de Pleșcoi, chiar înainte de a primi 10 la o evaluare a activității managerului unității medicale, Gabriela Piriu, și a-i fi aprobată o schimbare de organigramă.

Jurnaliștii spun că înainte ca acești cârnați să ajungă la Ministerul Sănătății, ar fi fost cumpărați și ținuți în frigiderele unității medicale.

Surse neoficiale invocate de jurnaliștii Europa Liberă spun că directoarea spitalului ar fi vizitat-o pe Iuliana Costin, director al Departamentului de Resurse Umane din Ministerul Sănătății.

Citește și Testul ochilor care indică o boală mortală: Semnul subtil care îți poate arăta că suferi de „ucigașul tăcut”