Asociaţiile magistraţilor: Poporul român s-a exprimat în favoarea statului de drept. Care sunt solicitările magistraţilor

Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţia ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” şi Asociaţia ”Iniţiativa pentru Justiţie” solicită din nou puterii legislative şi puterii executive să modifice imediat legile justiţiei, în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia şi Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni  şi rapoartele Comisiei Europene şi GRECO.

”La referendumul din 26 mai 2019, printr-un vot istoric, poporul român s-a exprimat în favoarea statului de drept, dar şi împotriva modificărilor legislative extrem de toxice pentru bunul mers al justiţiei, adoptate în ultima perioadă, criticate sever de toate organismele internaţionale relevante. Este inadmisibil ca, în anul 2019, independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor să fie puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, de natură să atragă sancţiuni internaţionale imediate pentru statul român”, au transmis, miercuri, organizaţiile magistraţilor.
 
Pentru evitarea unei astfel de situaţii şi pentru prezervarea statului de drept, magistraii cer Parlamentului şi Guvernului să promoveze şi să adopte un act legislativ prin care toate recomandările entităţilor internaţionale să fie aplicate fără excepţie şi fără artificii care să aducă atingere esenţei lor.

Magistraţii au transmis un set de 12 solicitări:

1. Desfiinţarea imediată şi necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;

Alte articole

Marius Voineag, șeful DNA, despre „referendumul în justiție”: „E clar că suferim la nivel de percepție”

EXCLUSIV Magistraţii merg „cu celeritate” la pensie, nu aşteaptă decizia CCR. Câte decrete de pensionare a semnat Nicuşor Dan în ultimele două luni

2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;

4. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolul ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

6. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

7. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială;

8 Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.

9. Revizuirea dispoziţiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile şi accesibile;

10. Abrogarea dispoziţiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluţionarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel etc.);

11. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia;

12. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.