Atac ucrainean cu drone care a vizat Moscova înaintea negocierilor Trump-Putin. Două persoane au murit în Tula

Două persoane au murit în regiunea Tula în urma unui atac ucrainean cu drone care a vizat şi Moscova şi alte regiuni ale Rusiei, au declarat oficiali regionali ruşi şi Ministerul Apărării, potrivit Reuters.

De asemenea, două persoane au fost spitalizate în urma atacului asupra regiunii Tula, care se învecinează cu regiunea Moscova la nord, a declarat guvernatorul Dmitri Milyaev pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Ministerul rus al Apărării a declarat că unităţile sale de apărare aeriană au distrus 27 de drone ucrainene în decurs de trei ore, duminică seara, dintre care 11 în regiunea Tula, una în regiunea Moscovei şi restul în alte patru regiuni din sudul şi vestul Rusiei.

Alte articole

„Pacea” lui Putin. Liderul de la Kremlin ordonă ofensivă pe toate fronturile din Ucraina după ce i-ar fi fost atacatp reşedinţa

Anunţul care ar putea pune capăt războiului din Ucraina

Primarul Kievului cere o încheiere negociată a războiului cu Moscova, pentru că #Ucraina este ‘obosită de acest război’

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, un politician influent în Ucraina, s-a pronunțat pentru o încheiere negociată a războiului cu Rusia, în timp ce cresc temerile că în urma summitului care va avea loc vineri în Alaska între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, Ucraina ar putea fi forțată să cedeze noi teritorii Rusiei, relatează duminică agenția DPA.

‘Trebuie găsită o soluție diplomatică’, a spus Kliciko ziarului german Bild. ‘Toată lumea în țara noastră este obosită de acest război’, a remarcat fostul campion de box devenit politician.

Trump este perceput ca fiind din ce în ce mai slab în fața lui Putin. Liderul de la Kremlin l-a făcut pe președintele SUA să bată din nou în retragere

‘Din păcate, noi am plătit un preț uriaș pentru acest război, viețile patrioților noștri, ale soldaților noștri, cetățenilor noștri. Sute de orașe au fost distruse. O mare parte a Ucrainei este ocupată de Rusia’, a deplâns edilul capitalei ucrainene.

Cât despre cererile Rusiei privind concesii teritoriale din partea Ucrainei pentru a încheia războiul, Vitali Kliciko a spus că este ‘mult prea devreme’ pentru astfel de discuții, fără a exclude explicit cedarea de teritorii. Aceasta este o întrebare pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va trebui să ia ‘decizii dificile’, mai ales că ‘unii nu vor accepta niciodată cedarea unei părți din țară către Rusia’, adăugat primarul Kievului.

Președintele american Donald Trump, care se va întâlni pe 15 august în Alaska cu omologul său rus Vladimir Putin, a vorbit vineri despre un posibil ‘schimb de teritorii’ în cadrul unui eventual acord de pace între Rusia și Ucraina.

Potrivit presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reușit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Donețk se află în continuare sub control ucrainean. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.

În acest timp, la Kiev și în capitalele europene cresc temerile cu privire la o posibilă înțelegere între Trump și Putin care să forțeze Ucraina să cedeze teritorii. Președintele Zelenski a respins orice cedare de teritorii către Rusia și a cerut ajutorul susținătorilor săi europeni. De asemenea, președintele ucrainean cere insistent să fie inclus în discuțiile ruso-americane. Președintele SUA nu a exclus posibilitatea de a-l invita și pe el în Alaska, dar cel puțin deocamdată singura întâlnire confirmată de Trump este bilaterala sa cu Putin.

Liderii europeni vor să discute cu Trump înaintea întâlnirii cu Putin

Liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis sâmbătă un comunicat comun în care salută eforturile președintelui Trump de a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina

JD Vance spune că acordul de pace dintre Rusia şi Ucraina probabil nu va mulţumi niciuna dintre părţi. Când este întâlnirea Trump-Putin

Liderii europeni încearcă să discute cu Donald Trump înaintea întâlnirii sale planificate cu liderul rus Vladimir Putin, care va avea loc în Alaska, a relatat Bloomberg, citând surse familiare cu subiectul.

Această inițiativă are loc înaintea discuțiilor Trump-Putin programate pentru 15 august și urmează unui weekend de diplomație între oficiali americani, ucraineni și europeni. Vicepreședintele JD Vance a discutat cu ministrul britanic de externe David Lammy în Marea Britanie sâmbătă, iar ambasadorii UE au fost informați despre discuții o zi mai târziu.

Miniștrii de externe ai blocului comunitar urmează să țină o reuniune virtuală pe 11 august, potrivit Bloomberg. Președintele Volodimir Zelenski a respins ferm ideea cedării oricărui teritoriu ucrainean pentru a pune capăt războiului Rusiei.

Ca parte a discuțiilor în curs dintre SUA și Rusia, Putin i-a transmis emisarului Steve Witkoff că Rusia ar fi de acord cu un armistițiu dacă Ucraina își retrage forțele din regiunile Donețk și Luhansk, acordând Moscovei controlul deplin asupra acestor teritorii parțial ocupate, precum și asupra Crimeei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru ABC că orice acord ar trebui „să includă pe masă” chestiunea teritoriilor, împreună cu garanții de securitate pentru Ucraina. El a sugerat că acest lucru ar putea însemna ca Kievul să recunoască pierderea controlului asupra anumitor zone, fără a renunța oficial la suveranitate.

Ucraina și aliații săi europeni promovează în schimb un armistițiu bazat pe actuala linie a frontului, ca prim pas spre o înțelegere mai amplă, combinat cu menținerea presiunii economice asupra Moscovei.

Liderii europeni au reiterat, în weekend, că „frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că „actuala linie de contact ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”.