Atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, descoperit în Cetatea din Târgu Mureş

Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, a declarat, miercuri, presei, că au existat numeroase indicii că în zona Cetăţii din Târgu Mureş se prelucra bronzul, iar săpăturile arheologice începute în urmă cu câteva luni, în cadrul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a acesteia, au relevat că, într-adevăr, acolo a funcţionat un atelier de prelucrare a bronzului, datând din secolul al XV-lea.

„În toată zona mănăstirii am descoperit, în ultimii opt – zece ani, foarte multe fragmente din piese de bronz, din care multe rebuturi, inclusiv turtă de bronz sau rezultatul din topirea bronzului, care erau aruncate. Toate acestea indicau că în zona Cetăţii se prelucra bronzul. Nu ştiam exact epoca sau legătura cu mănăstirea, însă piesele descoperite în context mănăstiresc ne indicau că deja în cadrul mănăstirii putea să fie un atelier. Am avut şansa să descoperim acest atelier. Era o clădire cu fundaţie din piatră, din secolul al XV-lea, iar cuptorul de topit bronz este chiar în spatele clădirii”, a afirmat el.

Soos a arătat că lângă fosta mănăstire franciscană s-a descoperit anul trecut fundaţia unei case, iar ulterior s-a stabilit că era vorba despre un imobil construit în două etape, începând din secolul al XV-lea, care adăpostea atelierul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Mureş, aceasta este prima structură din perioada medievală unde s-au găsit atât construcţia în sine, cât şi cuptoarele, tiparele în care era turnat bronzul şi deşeuri de bronz.

Alte articole

Descoperire arheologică incredibilă în Țara Sfântă. Mesaj sumbru din vremea lui Iisus: „Este pentru prima dată când găsim așa ceva”

„Avem din epoca romană mai multe (descoperiri – n.r.), dar din perioada medievală este prima structură unde am găsit atât construcţia în sine, cât şi cuptoarele care se leagă, tipare în care era turnat bronzul şi deşeurile care indică faptul că era un atelier în zonă. Din acest punct de vedere este, deocamdată, o descoperire unicat pe secolul al XV-lea. Având în vedere că este o industrie specială a prelucrării bronzului, nu era în multe oraşe, ci doar în cele mari. (…) Aici trebuiau să cunoască compoziţia bronzului – cât cositor, cât zinc, deci trebuiau să aibă cunoştinţe tehnologice mai dezvoltate”, a explicat Soos.

Potrivit sursei citate, în perioada medievală, în Transilvania existau ateliere mari de prelucrare a bronzului la Braşov şi Sibiu, unde se făceau clopote sau cristelniţe, iar faptul că şi la Târgu Mureş funcţiona un astfel de atelier indică importanţa oraşului.

El a menţionat că atelierul a funcţionat şi după reforma religioasă.

„Este o transmitere a tehnologiei, efectiv mănăstirea aduce tehnologia aici prin invitarea unor călugări care se pricep şi contribuie la veniturile mănăstirii în mod foarte serios. Când oraşul devine protestant, tehnologia rămâne, chiar şi imobilul, dar importul de tehnologie în Evul Mediu s-a făcut prin centre mănăstireşti. Şi aici era legătorie de carte, atelier de copiat carte – Scriptorium şi toate astea aveau nevoie de elemente de bronz. Cele mai sofisticate sunt din import, dar piesele simple sunt confecţionate local”, a spus Soos.

Săpăturile arheologice din Cetatea din Târgu Mureş au scos la iveală, anul trecut, o fabrică de cărămidă din secolul al XVII-lea, în care erau arse lunar mii de cărămizi şi care a furnizat materia primă pentru castelul din Iernut, în perioada principelui Gheorghe Rakoczi I, în România nefiind identificate până în prezent alte monumente industriale din acea perioadă.