Au fost extinse abaterile disciplinare în cazul judecătorilor şi procurorilor

Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraţilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni.

Proiectul înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.

Inspecţia Judiciară ar urma să acţioneze independent şi se va ocupa cu analiza, verificarea şi controlul magistraţilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Inspecţia Judiciară urmează să fie condusă de un inspector şef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM.

Alte articole

Jobul cu 3.200 de euro pe lună care nu mai atrage tinerii. Autoritățile schimbă regulile pentru a găsi candidați

O femeie a născut la Sibiu folosind identitatea altei persoane. Ce au descoperit procurorii

Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei, inspectori judiciari, avocaţi, experţi sau martori.

De asemenea, constituie abateri disciplinare desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părţi, nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului deliberării şi a altor informaţii de aceeaşi natură.

Absenţele nemotivate de la serviciu, imixtiunea în activitatea unui alt judecător sau procuror, folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor sunt şi ele considerate abateri disciplinare.

De asemenea, nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor ICCJ, precum şi exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă constituie abateri disciplinare.

Reaua credinţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

Grava neglijenţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material şi procesual.

Sancţiuniile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la şase luni, mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an, suspendarea din funcţie pentru o perioadă de până la şase luni şi excluderea din magistratură.

Acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.

Sunt introduse, de asemenea, noţiunile de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă, precum şi existenţa condiţiei „bunei reputaţii” ca o cerinţă de acces şi menţinere în funcţie.

Grupurile parlamentare ale UNPR şi UDMR şi-au anunţat susţinerea pentru acest proiect de lege, în timp ce senatorii PSD şi PNL au formulat obiecţii.

Senatorul PSD Dan Şova a afirmat că proiectul are „aspecte inadmisibile” pentru că acordă ministrului Justiţiei puteri sporite în ceea ce priveşte iniţierea procedurilor de sancţionare a magistraţilor.

Şova a acuzat faptul că proiectul nu ţine cont de observaţiile CSM.

„Principalul efect al acestei noi reglementări este că vor fi mai multe sancţiuni îndreptate împotriva unui judecător sau procuror decât procesele avute pe rol. (…) Fiecare procuror care va îndrăzni să se ducă peste cei care fac crimă organizată sau se ocupă cu spălare de bani, pentru fiecare citaţie, pentru fiecare acţiune, se va face câte o plângere, iar impresia oamenilor va fi mai rea, pentru că aceste plângeri nejustificate vor fi respinse, iar oamenii vor spune «uite cum se apără între ei»”, a spus el.

Şova a anunţat că PSD va ataca la Curtea Constituţională acest proiect, bazându-se pe aspectele de neconstituţionalitate invocate în avizul CSM.

După vot, ministrul Predoiu a afirmat că, în ceea ce priveşte iniţierea procedurilor disciplinare care ţin de atributele sale, nu va întreprinde nimic fără să se consulte cu CSM.

Senatul este Cameră decizională. Proiectul fusese respins de Camera Deputaţilor.