Aubrey de Grey, specialistul în biogerontologie cu doctorat la Cambridge, le explică românilor cele 7 „stricăciuni” care vin la pachet cu vârsta

Aubrey de Grey este unul dintre cele mai cunoscute nume din biogerontologie. Britanic cu doctorat la Cambridge, devenit lider de opinie în ecosistemul biotech din California. El propune o schemă clară pentru a înțelege de ce îmbătrânim și cum pot fi întoarse unele procese. Pe 11 noiembrie, de Grey vine la primul Congres Internațional de Longevitate organizat în România de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, eveniment desfășurat la Biblioteca Națională și realizat în parteneriat cu International Longevity Alliance. Este o premieră națională care aduce la București zece invitați din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania.

Aubrey de Grey, despre mutațiile din ADN-ul nuclear care pot duce la cancer

Modelul pe care îl propune Aubrey de Grey se numește SENS. Este vorba despre o hartă cu șapte tipuri de „stricăciuni” care se adună odată cu vârsta. Prima este pierderea progresivă de celule din anumite țesuturi. Când rezerva scade sub un prag, organul nu mai funcționează la fel. Soluția aflată în studiu sunt terapiile cu celule stem sau factori care stimulează regenerarea locală. A doua problemă este acumularea de celule senescente. Sunt acele celule care nu mai lucrează corect, dar rămân în țesut și eliberează substanțe inflamatorii. Aici intră în scenă senoliticele, compuși care încearcă să le elimine selectiv. A treia zonă de risc vine din afara celulelor: proteine care se depun în creier sau în inimă, formând conglomerate ce blochează funcția normală. Imunoterapia investighează modalități de a le recunoaște și de a le îndepărta.

Vârsta biologică vs. anii din buletin. Congresul Internaţional de Longevitate răspunde la întrebări care îi frâmântă pe Putin şi Xi Jinping

A patra cauză ține de pierderea elasticității în țesuturi, când fibrele se „leagă” chimic în moduri nedorite. Rezultatul este piele mai rigidă și artere mai tari. Se caută enzime capabile să rupă aceste legături pentru a reda flexibilitatea. A cincea este „gunoiul” din interiorul celulei, resturi moleculare pe care sistemul de curățenie intern, lizozomul, nu le mai poate procesa. Strategia de laborator este să-i oferim unelte noi, enzime care să descompună aceste resturi. A șasea cauză privește mitocondriile, centralele energetice ale celulei. ADN-ul lor este mai expus la erori, iar când acestea se adună, scade producția de energie. O direcție de lucru este protejarea acestor gene sau mutarea funcțiilor esențiale în nucleu, unde sunt mai bine apărate. În fine, a șaptea problemă se referă la mutațiile din ADN-ul nuclear care pot duce la cancer. Aici se testează strategii de limitare a mecanismelor prin care celulele devin practic „nemuritoare”.

Alte articole

Colesterolul, inflamația și îmbătrânirea: Dr. Amy Morgan explică viitorul medicinei bazate pe simulări matematice

De ce nu trăiește omul 100 de ani… încă? Aubrey de Grey, „părintele biogerontologiei moderne”, explică la București: „Îmbătrânirea NU e inevitabilă”

Ideea este că îmbătrânirea nu este un singur dușman, ci mai multe procese care se pot aborda diferențiat. Unele căi au deja dovezi în studii pe animale sau au intrat în testare clinică pe indicații precise. Altele se află încă în faza de laborator. Mesajul nu este promisiunea unei pastile miraculoase, ci trecerea la intervenții măsurate, verificate, care să prelungească anii trăiți în stare bună.

Aubrey de Grey a militat constant pentru accelerarea cercetării prin proiecte deschise și premii dedicate. Un exemplu cunoscut este Methuselah Mouse Prize, care a împins echipe din toată lumea să testeze intervenții capabile să mărească durata de viață a șoarecilor. Dacă o combinație de terapii funcționează pe mamifere, există premise reale pentru a construi pașii clinici următori. În paralel, de Grey a popularizat noțiuni precum „viteza de evadare a longevității”, pragul la care îmbunătățirile periodice ale terapiilor te țin cu un pas înaintea deteriorării biologice.

Prelegerea pe care o va susține la București se concentrează pe cum se transformă un astfel de cadru în protocoale reale. Acesta este și sensul congresului: să pună la aceeași masă biologia de bază, practica medicală și datele măsurabile despre vârsta biologică. În aceeași zi, alți invitați discută despre instrumentele care evaluează cu acuratețe efectele intervențiilor, de la ceasuri epigenetice și modele multi-omice până la aplicații clinice în cardiologie și metabolism.

Cercetătorul care a demonstrat că pot fi întinerite celulele fără modificări genetice, Patrick Paine, vine la București

Congresul Internațional de Longevitate este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și deschide Longevity Expo Forum Fest, singurul târg din România dedicat longevității. Participă, alături de Aubrey de Grey, cercetători din centre academice de vârf: Sara Hägg, Patrick Paine, Mark Tomás McAuley, Raghav Sehgal, Luisa Baca, Amy Morgan, Ilia Stambler, Alexander Tietz-Latza și João Pedro de Magalhães. România intră astfel într-un dialog direct cu laboratoare și clinici care lucrează deja la soluții pentru a transforma anii în sănătate reală.