Cercetătorul care a demonstrat că pot fi întinerite celulele fără modificări genetice, Patrick Paine, vine la București

Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School și afiliat centrelelor de cercetare ale Beth Israel Deaconess Medical Center și MIT, face parte din generația de oameni de știință care nu mai privesc îmbătrânirea ca pe un fenomen ireversibil, ci ca pe un proces biologic ce poate fi încetinit, recalibrat și chiar inversat. Congresul Internațional de Longevitate deschide Longevity Expo Forum Fest și aduce față în față cercetarea de frontieră și practica medicală, cu un obiectiv limpede: mai mulți ani trăiți în formă, nu doar mai mulți ani pe hârtie.

Vârsta biologică vs. anii din buletin. Congresul Internaţional de Longevitate răspunde la întrebări care îi frâmântă pe Putin şi Xi Jinping

În acest cadru, cercetătorul Patrick Paine, de la Harvard Medical School, prezintă o direcție care captează atenția laboratoarelor din lume: reîntinerirea celulelor prin reprogramare parțială și identificarea de molecule mici cu efect de întinerire. Tema cu care vine la București: „Secretomul ancorat: o abordare inovatoare de screening pentru identificarea peptidelor cu efect de întinerire” – propune o întrebare care va modela medicina următoarelor decenii: putem identifica și administra molecule care să declanșeze procese naturale de întinerire în organism, fără operații, fără modificări genetice, fără riscuri majore? Ceea ce acum câțiva ani părea science-fiction se află astăzi în reviste precum Aging Cell și EMBO Molecular Medicine și intră în faza de testare pentru aplicații reale.

Alte articole

Dublu aur la „campionatul mondial al artiștilor” și o bursă la New York pentru focșăneanul Mihai Bratosin

Bucureștiul devine capitala mondială a longevităţii. Ce sunt „ceasurile epidenetice”, cercetători de top vin să dezvăluie cum putem prelungi viața sănătoasă

Munca sa pornește de la o întrebare fundamentală pentru știința secolului XXI: dacă putem reprograma celulele pentru a-și recupera funcțiile tinere, putem reprograma și organismul? În laborator, Patrick Paine studiază felul în care celulele își pierd identitatea și vitalitatea odată cu vârsta și caută metode prin care acestea pot fi „readuse” la un stadiu mai tânăr, fără a le transforma complet în celule stem – lucru care ar implica riscuri majore. Această abordare poartă numele de reprogramare parțială: o resetare fină, controlată, care repară „urmele timpului” din celule, fără a le șterge complet memoria funcțională.

Rezultatele sale sunt remarcabile și deja recunoscute la nivel internațional. Patrick Paine a demonstrat că un cocktail optimizat format din doar două molecule mici poate întineri celule umane în laborator și poate prelungi durata de viață a organismului model C. elegans cu peste 40%, marcând prima dovadă clară că reprogramarea chimică poate extinde semnificativ viața fără intervenții genetice. Aceasta este o descoperire esențială, pentru că mută întinerirea din zona experimentelor genetice riscante către posibilitatea dezvoltării unor terapii sigure, bazate pe molecule administrabile, inclusiv în clinică. Paine a arătat, de asemenea, că reprogramarea parțială poate restabili integritatea cromatinei, poate reduce stresul oxidativ, poate elimina celulele senescente și poate readuce funcții esențiale la nivelul țesuturilor afectate de îmbătrânire, inclusiv la nivelul inimii – prevenind degradarea „pacemaker-ului” natural al ritmului cardiac.

Discuții secrete între Putin și Xi Jinping, date de gol de un microfon aprins din greșeală. Planul pus la cale de liderul rus VIDEO

Prezența lui Patrick Paine la Congresul Internațional de Longevitate deschide în România o conversație pe care o duc deja Harvard, Stanford, MIT și marile institute de biotehnologie: dacă putem întineri celulele, ce înseamnă acest lucru pentru viitorul medicinei, pentru prevenție și pentru felul în care trăim?

Alături de Patrick Paine, pe scena Congresului Internațional de Longevitate vor urca cercetători și lideri științifici din cele mai influente centre universitare din lume. Printre aceștia se numără: Sara Hagg (Institutul Karolinska, Suedia), João Pedro de Magalhães (Universitatea din Birmingham, cunoscut pentru studiile despre balena de Groenlanda și șobolanul-cârtiță golaș), și Mark Tomás McAuley și Amy Morgan (University of Salford), care cercetează legăturile dintre inflamație, metabolism și epigenetică. Dimensiunea de inovație terapeutică este reprezentată de Aubrey de Grey, unul dintre cei mai influenți promotori ai teorii rejuvenării biologice, și de Luisa Baca (National Institute on Aging, SUA), specialistă în mecanismele prin care îmbătrânirea modifică ritmul cardiac. Componenta clinică și algoritmică este completată de Raghav Sehgal (Yale), cu modele multi-sistemice ale îmbătrânirii, iar partea de politici publice și etică de Ilia Stambler și Alexander Tietz-Latza, promotori ai dreptului la longevitate sănătoasă ca parte a drepturilor omului.

Prima persoană care va trăi 1000 de ani s-a născut deja: planul de întinerire, prezentat în premieră

Președinte și Director Științific al Longevity Escape Velocity Foundation, de Grey este autorul uneia dintre cele mai îndrăznețe și influente teorii despre îmbătrânire: modelul SENS, care pornește de la ideea că îmbătrânirea nu este un proces inevitabil, ci rezultatul acumulării unor deteriorări în celule și țesuturi – deteriorări care pot fi identificate, reparate și prevenite. În loc să considerăm îmbătrânirea o lege a naturii, de Grey o tratează ca pe o boală complexă, dar tratabilă, care poate fi încetinită sau chiar inversată dacă eliminăm în mod sistematic „defectele” biologice care apar în organism în timp.

De Grey a devenit cunoscut prin modul direct, neconvențional și extrem de bine argumentat în care afirmă că prima persoană care va trăi 1.000 de ani s-ar putea să fie deja printre noi. Afirmația nu este o metaforă, ci rezultatul unei logici științifice pe care o prezintă de ani de zile în conferințe academice, lucrări și proiecte de cercetare: dacă progresul biomedical avansează suficient de repede încât să repare cel puțin aceeași cantitate de deteriorare biologică pe care organismul o acumulează într-un an, atunci vom atinge ceea ce el numește „viteza de evadare a longevității” – momentul în care viața sănătoasă poate fi extinsă pe termen indefinit. Sub conducerea sa, fundația LEV coordonează în prezent unul dintre cele mai ambițioase programe experimentale din lume, care testează combinații de terapii de întinerire la șoareci, de la eliminarea celulelor senescente la repararea structurii mitocondriale și restabilirea funcțiilor tisulare. Rezultatele preliminare au arătat deja prelungirea duratei de viață a animalelor, iar de Grey susține că extinderea vieții unui șoarece cu doar 12 luni ar putea declanșa, la nivel global, un „efort anti-îmbătrânire” comparabil cu mobilizarea pentru dezvoltarea vaccinurilor anti-COVID, dar orientat către păstrarea sănătății umane pe termen lung.

Tema pe care Aubrey de Grey o va prezenta la București – „Cum ducem întinerirea la viteza de evadare a longevității” este o invitație la reconfigurarea fundamentală a modului în care medicina vede vârsta. Mesajul său este simplu, dar transformator: îmbătrânirea poate deveni o condiție opțională, iar viitorul medicinei nu este doar tratarea bolilor, ci repararea și menținerea tinereții biologice a organismului. Ideea se sprijină pe două principii clare. Mai întâi, se lucrează cu hărți ale îmbătrânirii care includ inflamația de fond, celulele senescente, acumulările de reziduuri la nivel celular, scăderea funcției mitocondriale și pierderea integrității țesuturilor. Apoi, se testează combinații de intervenții capabile să reducă aceste probleme simultan, urmate de măsurători repetate ale markerilor relevanți. Când efectele se adună, funcțiile organismului revin spre un profil mai tânăr.

Congresul Internațional de Longevitate așază această prezentare într-un program care privește domeniul din mai multe unghiuri: măsurarea vârstei biologice și monitorizarea longitudinală, modelarea biomarkerilor cu ajutorul inteligenței artificiale, reprogramarea parțială și terapiile regenerative, cardiologia vârstelor înaintate, nutriția personalizată și cadrul de politici publice pentru extinderea vieții sănătoase. În această hartă, intervenția lui Aubrey de Grey oferă busola pentru direcția „repară și măsoară”, cu accent pe combinații care pot fi duse în practică.

Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea aduce la București cercetarea de frontieră în domeniul longevității, într-un moment în care știința demonstrează că vârsta biologică poate fi măsurată, iar procesul de îmbătrânire poate fi influențat. România se află în poziția de a integra perspectiva longevității sănătoase în strategiile naționale prin intermediul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.

Urmarește RomaniaTV.net și pe