Audit la MAE: Şapte ambasade au cheltuit peste 835.000 de euro pe chirii pentru reşedinţe şi locuinţe de serviciu

Ambasadele României la Helsinki, Praga, Stockholm, Paris, Varşovia, Mexico şi Oslo au cheltuit în perioada 2012 - 2014 peste 835.000 de euro pe chirii deşi existau spaţiile necesare în imobile aflate în proprietatea statului român, se arată într-un raport de audit al Curţii de Conturi, care consemnează şi situaţii în care au fost închiriate spaţii foarte mari cu destinaţia de reşedinţă pentru un număr restrâns de persoane, exemplificând cu situaţia ambasadei de la Rabat, unde un spaţiu de 619 metri pătraţi era utilizat de o singură persoană. De asemenea, au existat şi cazuri în care suprafaţa închiriată cu destinaţie de sediu pentru reprezentanţa diplomatică este similară cu suprafaţa închiriată cu destinaţia de reşedinţă, de pildă la Tel Aviv, Seoul şi Kuweit.

14 iul. 2016, 16:59
Audit la MAE: Şapte ambasade au cheltuit peste 835.000 de euro pe chirii pentru reşedinţe şi locuinţe de serviciu

Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei la Ministerul de Externe pe tema ”Economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor publice pentru închirierea spaţiilor de cazare necesare personalului diplomatic în perioada 2012-2014”.

În Ministerul Afacerilor Externe nu există proceduri operaţionale de închiriere a spaţiilor pentru personalul diplomatic, ci doar circulare ce conţin recomandări în această chestiune, notează documentul, precizând că, în aceste condiţii, au apărut situaţii în care au fost închiriate spaţii foarte mari cu destinaţia de reşedinţă pentru un număr restrâns de persoane, pe care le Curtea de le consideră excese în raport cu recomandările MAE: reşedinţele ambasadelor de la Astana cu 401 mp pentru 2 persoane (4.704 euro/lună); Bangkok cu 316 mp pentru 1 persoană (2.368 euro/lună); Nairobi cu 300 mp pentru 1 persoană (1.786 euro/lună); Praga cu 420 mp pentru 3 persoane (3.510 euro/lună); Rabat cu 619 mp pentru 1 persoană (3.887 euro/lună); Tunis cu 400 mp pentru 1 persoană (3.126 euro/lună); Varşovia cu 560 mp pentru 2 persoane (4.000 euro/lună); reşedinţa Consulatului General de la Barcelona cu 300 mp pentru 1 persoană (3.000 euro/lună) şi reşedinţa Misiunii Permanente UE la Bruxelles cu 700 mp pentru 3 persoane (5.547 euro/lună).

Pe lângă costurile exorbitante presupuse de închirirea unor spaţii atât de mari, există ţări în care suprafaţa închiriată cu destinaţie de sediu pentru reprezentanţa diplomatică este similară cu suprafaţa închiriată cu destinaţia de reşedinţă: ambasada de la Bangkok – spaţiul închiriat pentru sediu de misiune este de 285 mp (2.904 euro/lună) în timp ce spaţiul închiriat pentru reşedinţă este de 316 mp (cu 2.368 euro/lună); ambasada de la Dakar – spaţiul închiriat pentru sediu de misiune de 430 mp (4370 euro/lună) în timp ce spaţiul pentru reşedinţă este de 400 mp (cu 4.100 euro/lună); ambasada de la Erevan – spaţiu închiriat pentru sediu de misiune de 300 mp (3528 euro/lună) în timp ce spaţiul pentru reşedinţă este de 289 mp (cu 3.920 euro/lună); ambasada de la Kuwait – spaţiul închiriat pentru sediu de misiune de 358 mp (7.569 euro/lună) în timp ce pentru reşedinţă spaţiul închiriat este de 395 mp (cu 5.947 euro/lună); ambasada de la Madrid –  spaţiul închiriat pentru sediu consular este de 500 mp (8.500 euro/lună) în timp ce spaţiul închiriat pentru reşedinţă este de 400 mp (cu 4.750 euro/lună); ambasada de la Manila – spaţiul închiriat pentru sediu de misiune de 685 mp (2.227 euro/lună) în timp ce pentru reşedinţă spaţiul închiriat este de 395 mp (cu 3.450 euro/lună); ambasada de la Seoul – spaţiul închiriat pentru sediu de misiune este de 279 mp în timp ce spaţiul închiriat pentru reşedinţă este de 314 mp (cu 7.000 euro/lună); ambasada de la Tel Aviv – spaţiul închiriat pentru sediu de misiune este de 250 mp (6.497 euro/lună), în timp ce spaţiul închiriat pentru reşedinţă este de 350 mp (cu 7.840 euro/lună); ambasada de la Zagreb – spaţiul închiriat pentru sediu de misiune este de 350 mp (9.800 euro/lună) în timp ce spaţiul închiriat pentru reşedinţă este de 300 mp (cu 3.000 euro/lună), relatează News.

”S-au identificat situaţii în care, în perioada auditată, în imobilele proprietate publică a statului român, existau spaţii de locuit disponibile/neutilizate în aceeaşi perioadă calendaristică în care s-a apelat la închirierea de spaţii cu destinaţie pentru reşedinţă sau locuinţe de serviciu, sens în care exemplificăm: ambasada din Helsinki – unde un imobil în suprafaţă de 149 mp, proprietatea publică a statului român, a fost neutilizat în timp ce pentru închirierea unui spaţiu de locuit în suprafaţă de 181 mp în cei trei ani au fost plătiţi 168.348 euro; ambasada din Praga – unde imobilul aparţinând domeniul public al statului a fost neutilizat (suprafaţă de 648 mp, neutilizată în anul 2012, 675 mp, suprafaţă neutilizată în anul 2013 şi respectiv 745 mp neutilizaţi în anul 2014), în timp ce pentru închirierea unui imobil de 420 mp cu destinaţia de locuinţă a fost plătită suma de 127.440 euro; ambasada din Stockholm – unde imobilul aparţinând domeniului public al statului (în suprafaţă de 194 mp a fost neutilizat, în timp ce pentru închirierea unui spaţiu de locuit în suprafaţă de 83 mp au fost plătiţi 61.920 euro; ambasada din Paris – unde în anul 2012 s-a procedat la închirierea unui spaţiu de locuit în suprafaţă de 193 mp, pentru suma anuală de 72.300 de euro în timp ce în imobilele aparţinând domeniului public al statului existau spaţii de locuit neutilizate în suprafaţă de 334 mp şi respectiv 116 mp; ambasada din Varşovia – unde în anul 2012, s-a menţinut un spaţiu închiriat în suprafaţă de 560 mp cu destinaţie de locuit şi cu o chirie lunară de 4.000 euro în condiţiile în care în imobilele aparţinând domeniului public exista neutilizată o suprafaţă de 402 mp cu destinaţie de locuit; ambasada din Mexico – un imobil aparţinând statului român cu o suprafaţă de 604 mp din care spaţiu de locuit neutilizat: 306 mp în anul 2012 şi 90 mp în anii 2013 şi 2014 procedându-se la închirierea unui apartament cu destinaţie de locuit, pentru care au fost achitaţi 151.488 euro în cei trei ani de referinţă; ambasada din Oslo – cu spaţiu de locuit neutilizat din imobilul proprietate publică (128 mp în anii 2012 şi 2013 şi 76 mp în anul 2014) şi cu un contract de închiriere pentru un spaţiu de 112 mp care a generat în cei trei ani plăţi în sumă de 206.124 euro”, informează Curtea de Conturi.

Doar din acest eşantion format din şapte ambasade, Curtea a stabilit au fost cheltuiţi 835.620 de euro, numai în perioada 2012-2014, pentru chirii, deşi statul român avea spaţii în proprietate ce puteau fi utilizate.

De asemenea, o hotărâre de Guvern din 1999 autoriza închirierea unor spaţii ale imobilelor misiunilor diplomatice din Beijing, Moscova şi Haga ce aparţin statului român, astfel încât cheltuielile de întreţinere şi reparaţii ale ambasadelor să fie suportate din venituri proprii, însă decizia nu a fost pusă în aplicare. Patru misiuni diplomatice din Africa sunt în litigiu cu foşti chiriaşi ai unor spaţii, care nu şi-au achitat toate obligaţiile pecuniare.

Printre concluziile Curţii de Conturi se arată că deşi şefilor de misiuni diplomatice li s-a delegat calitatea de ordonatori de credite, nu a existat o preocupare a acestora în vederea fundamentării bugetului în cadrul misiunilor diplomatice pe care le conduc, cu respectarea criteriilor de eficienţă şi eficacitate economică şi nu există o preocupare la nivelul conducerii MAE care să conducă la prioritizarea achiziţiilor din cadrul misiunilor diplomatice în funcţie strict de necesităţi.

”Din analiza modului în care a fost fundamentat necesarul de fonduri pentru închirierea de spaţii de cazare a rezultat faptul că previzionarea acestui tip de cheltuială nu s-a făcut cu respectarea cerinţelor de economicitate, eficienţă şi eficacitate impuse de legea finanţelor publice şi Strategia fiscal-bugetară”, se arată în raport.

 În concluziile raportului se mai arată că activitatea financiar-contabilă privind cazarea personalului diplomatic în străinătate nu respectă reglementările privind principiul contabilităţii pe bază de angajamente. De asemenea, acelaşi personal din MAE care autorizează cheltuielile exercită şi controlul financiar preventiv.  

”La reprezentanţele diplomatice din străinătate nu s-a asigurat în toate cazurile aplicarea prevederilor legale privind separarea atribuţiilor în procesul de execuţie bugetară. Astfel, personalul tehnico-administrativ implicat în efectuarea operaţiunilor financiar-contabile exercită implicit şi viza de control financiar preventiv propriu. Asupra operaţiunilor financiar contabile desfăşurate de către misiunile diplomatice nu există implementate controale interne, întrucât Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică al Afacerilor Externe din cadrul MAE, nu exercită control şi asupra operaţiunilor financiar-contabile derulate la reprezentanţe”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

MAE gestionează anual derularea unui număr de aproximativ 650 contracte de închiriere, având ca obiect închirierea de spaţii pentru activitatea misiunilor diplomatice sau locuinţe de serviciu pentru personalul diplomatic şi familiile acestora. În ţară, MAE administrează un număr de 13 clădiri şi 11 terenuri, aflate în domeniul public al statului precum şi o clădire, 2 terenuri şi 31 apartamente aflate în domeniul privat al statului; în străinătate, MAE administrează un număr de 104 clădiri, 2 apartamente şi 65 de terenuri, aflate în domeniul public al statului, şi un număr de 11 clădiri şi 6 terenuri aflate în domeniul privat al statului, precizează Curtea de Conturi.

În răspunsul dat de Ministerul de Externe la concluziile raportului Curţii de Conturi se spune că ”în cadrul clădirilor existente, proprietate a statului român în care funcţionează misiunea, spaţiile de locuit se prezintă într-o stare improprie de locuit pe o perioadă îndelungată nefiind igienizate şi ale căror dotări pun în pericol de foarte multe ori viaţa persoanelor care locuiesc în ele; în cadrul misiunilor diplomatice nu pot fi amenajate întotdeauna condiţiile minime de locuit pentru şeful misiunii (ambasador, consul general) deoarece aceste spaţii sunt delimitate prin 26 apartamente de 2 sau 3 camere şi care nu permit reamenajarea pentru realizarea unui spaţiu unitar (nu pot fi realizate lucrări de modificare a stâlpilor de rezistenţă a clădirii)”.

Ministerul mai menţionează că reşedinţele diplomaţilor trebuie să respecte condiţiile de securitate, fapt ce a dus la închirierea unor spaţii ce ar părea supradimensionate. MAE menţionează că, în unele ţări, au crescut sumele alocate chiriilor din cauza evoluţiilor de pe piaţa imobiliară.


loading...