Augustin Lazăr: Banul public este o miere la care trag foarte mulţi. Oameni de paie, folosiţi la fraude

Augustin Lazăr a fost întrebat în cadrul interviului care este portretul robot al funcţionarului care face abuz în serviciu şi cât de sofisticate au ajuns metodele folosite de infractori în fraudele cu fonduri publice.

„Mai mult de jumătate din dosarele aflate pe rolul DNA se referă la abuz în serviciu în legătură cu aceste fraude. (…) În rapoartele MCV s-a observat deja că faptele de corupţie legate de asemenea fraude – fiindcă niciodată nu se comit abuzuri, aşa de artă pentru artă să facă şi cineva un abuz, toate sunt legate unele de altele şi se comite un cocktail de fapte pe care cineva trebuie să le cerceteze – în rapoartele MCV s-a remarcat foarte bine că, din păcate, se continuă săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi infracţiuni în legătură cu faptele de corupţie. De ce se continuă? Pentru că există bani publici şi bani europeni, şi ăştia sunt foarte atractivi, iar modul de operare sofisticat, mai nou este că poţi folosi pe cineva – de fapt nu este nou, pentru că l-au folosit italienii şi alţii înainte – în grupările infracţionale poţi folosi pe cineva pe post de paravan, de cap de lemn, ‘testa di legno’ cum îi zic italienii, pe post de om de paie, cum i se mai spune în jurisprudenţe din Uniunea Europeană sau alte asemenea. Adică iei un om cu o cultură modestă, îi promiţi că îl faci om de afaceri, îl pui administrator la o societate pe care tu o butonezi din spate, prin acea societate faci o mulţime de fraude, iar când e să fie, omul acela este cel care este demonstrat ca fiind administrator, el trebuie să răspundă pentru o mulţime de lucruri”, a spus procurorul general.

Potrivit lui Augustin Lazăr, raportul MCV reţine că în acest domeniu nu s-a învăţat din experienţă şi că trebuie să crească capacitatea de învăţare din experienţa anterioară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ba da! Eu zic că au învăţat cei care s-au expus şi pentru acest motiv îi expun pe alţii. Este o manieră cinică de a comite infracţiuni folosind alţi oameni care să fie sacrificaţi atunci când legea penală se pune în aplicare”, a precizat Lazăr.

Alte articole

Fostul director al Aeroportului din Timișoara, trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Acesta își înnoise ilegal mandatul

Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

Procurorul general susţine că infracţiunea de abuz în serviciu trebuie menţinută, pentru a proteja banul public – o „miere la care trag foarte mulţi”.

„Este evident că infracţiunea de abuz în serviciu este un instrument juridic care a fost bine introdus în legislaţie, aşa cum a funcţionat decenii până acum. Ea (infracţiunea – n.r.) este cunoscută şi în alte state ale UE sau, dacă nu e formulată aşa, e formulată într-un fel oarecum asemănător, dar nu ne putem lipsi de asemenea instrumente juridice care să protejeze banul public, pentru că banul public este o miere la care trag foarte, foarte mulţi”, a explicat Lazăr.

El susţine că nu se investeşte în formarea funcţionarilor publici şi de aceea se comit în continuare astfel de fapte.

„Legea penală este un instrument care ar trebui aplicat ca ultimă raţiune, atunci când nu funcţionează alte instrumente. Dar ce împiedică Executivul să facă propuneri de lege pentru a face acte normative preventive? Cum este sistemul PREVENT, utilizat pentru prevenirea conflictelor de interese. Ce ne împiedică să facem o educaţie funcţionarilor publici? Care trebuie să aibă un nivel de pregătire profesională foarte înalt şi, evident, trebuie să aibă coduri deontologice la un nivel adecvat şi chiar să le aplice în practică. Ce ne împiedică să facem asta? Din păcate, cultura funcţionarilor publici permite comiterea în continuare a unor asemenea fapte. Noi nu putem trage decât concluzia că nu se investeşte în formarea funcţionarilor publici, care să fie ca o a doua magistratură a ţării, şi dacă am avea funcţionari publici de acest gen nu ne-am mai întâlni nici la aplicarea legii penale cu asemenea oameni. Sau ne-am întâlni foarte rar. Măsurile preventive sunt optime. O spuneau încă de mult cei care se ocupau de filosofia dreptului, că este de preferat să previi decât să sancţionezi, de prin secolul al XVIII-lea”, a afirmat Lazăr.