Augustin Lazăr, despre atrocităţile comunismului: Este important să facem în aşa fel încât să nu se mai întâmple

„Din păcate, generaţiile trecute au avut de suferit. Eu, care aveam pretenţia că ştiu multe din istorie, atât ca profesionist al dreptului, cât şi ca iubitor de istorie, acum sunt şocat văzând această expoziţie cu file din istoria patriei care nu erau cunoscute. (…) Este important să fim informaţi despre ceea ce s-a întâmplat în istoria noastră şi, dacă putem, să facem în aşa fel încât asemenea lucruri să nu se mai întâmple. Mereu am avut convingerea că alţii au venit şi au comis fapte de barbarie în interiorul frontierelor naţionale, dar acum putem să vedem că şi semeni ai noştri, care, la un moment dat, s-au aflat în anumite poziţii, au comis acte care, într-adevăr, sunt şocante pentru noi”, a declarat Augustin Lazăr, potrivit Agerpres.

El a opinat că prezentarea publică a rezultatelor acestor cercetări permite tinerei generaţii „să vadă ce a fost, ce este şi să-şi imagineze mai bine cum ar trebui să arate viitorul României”.

La rândul său, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Radu Preda, a afirmat că „nu este întâmplător că în Anul Centenar este adus un omagiu, fie şi memorial, cu atât mai mult şi mai important dacă şi judiciar”, victimelor comunismului.

Istoricul Marius Oprea a precizat că IICMER a organizat de-a lungul timpului 56 de campanii arheologice în 40 de obiective.

„Am găsit 39 de morţi în locuri izolate, în păduri şi alţi 59 în locuri de înhumare ale fostelor penitenciare politice de la Târgu Ocna, Aiud şi din lagărul de la Periprava”, a spus Oprea.

Expoziţia vernisată la Alba Iulia, în colaborare cu MNU, prezintă problematica unui număr de 26 de cazuri din cele 40 investigate de institut în perioada 2006-2018 şi care fac referire la 40 de persoane executate prin împuşcare sau ucise în timpul unor confruntări armate. Mai exact, sunt prezentate o serie de acţiuni de căutare şi deshumare pe cale arheologică a unor opozanţi anticomunişti, care au fost executaţi fără judecată sau au fost ucişi în cursul unor confruntări armate cu reprezentanţii instituţiilor represive ale statului comunist, cazurile expuse încadrându-se cronologic în perioada anilor 1948-1958.

De asemenea, în expoziţie sunt cuprinse şi cercetările efectuate în unele locuri, unde, până în 1964, au fost înhumaţi deţinuţi politici decedaţi în timpul detenţiei. Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren iniţiate şi instrumentate de specialiştii institutului sau ca urmare a solicitărilor venite din partea rudelor şi urmaşilor victimelor.

Expoziţia cuprinde şi diferite obiecte şi accesorii vestimentare descoperite asupra celor ucişi, precum şi postere cu fotografii din timpul acţiunilor arheologice de deshumare, fotografii de familie şi fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi.

La deschiderea oficială a expoziţiei a fost prezent şi colectivul de arheologi care a realizat de-a lungul anilor investigaţiile arheologice – Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza.