Augustin Lazăr: Victimele crimelor regimurilor totalitare au dreptul la justiție

Marți a avut loc deschiderea Conferinței internaționale „Crimele comunismului. Între istorie și investigații criminalistice (Communist Crimes. Between History and Forensic Investigations)”, organizată de IICCMER la București.

În deschiderea conferinței au luat cuvântul Radu Preda, președinte executiv al IICCMER, Augustin Lazăr, procurorul general al României, Adrian Baboi Stroe, secretar de stat în Ministerul Justiției, Octav Bjoza, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDR), și fostul președinte Emil Constantinescu.

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a stabilit ca prioritate finalizarea cu celeritate a urmăririi penale în dosarele având ca obiect încălcări ale drepturilor omului în perioada regimului comunist din România. În acest sens, a spus el, la 3 octombrie 2016 s-a încheiat un Protocol de colaborare cu IICCMER. (…) Victimele crimelor regimurilor totalitare au dreptul la justiție. Genocidul și crimele împotriva umanității sunt infracțiuni care nu se prescriu”, a subliniat Augustin Lazăr, potrivit Agerpres.

Mai mult, Lazăr a spus că, deși pot exista obstacole și dificultăți care împiedică ancheta să progreseze într-o anumită situație, un răspuns rapid din partea autorităților, atunci când este vorba de anchetarea folosirii ilegale a forței sau de acuzații de rele tratamente, poate fi considerat esențial pentru păstrarea încrederii publicului în principiul legalității și pentru a evita orice aparență de complicitate sau de toleranță față de actele ilegale.

Alte articole

Obiectele apărute după comunism care valorează o avere. Românii care le mai au acasă se pot îmbogăți

EXCLUSIV Viața în clandestinitate în perioada comunismului. PS Mihai, episcop greco-catolic de București: „Străbunicul celebra Sfânta Liturghie pe masa pe care luam prânzul, dar cu mare prudență. Securitatea ne fila continuu”

În cadrul aceleiași conferințe, președintele executiv al IICCMER, Radu Preda, a vorbit despre rațiunile pentru care o manifestare pe această temă era necesară.

„La ediția de anul acesta a conferinței internaționale a IICCMER am invitat cu precădere oameni care fac legătura între partea istorică, partea arheologică și, nu în ultimul rând, cea juridică, pentru că, în prezența unor dovezi materiale ale crimei, trebuie să avem o încadrare juridică pe măsură, capabilă să ducă și la identificarea autorilor. Pentru că România și-a permis și își permite încă o discrepanță uriașă și foarte nocivă între cât știe despre victime și cât de puțin știe despre autori. Este de aceea nevoie să punem împreună competențele pe care le avem”, a precizat Radu Preda.

La rândul său, Adrian Baboi Stroe, secretar de stat la Ministerul Justiției, a asigurat că MJ garantează societății punerea la dispoziție a tuturor resurselor de care instituțiile sistemului judiciar au nevoie pentru soluționarea cauzelor care vizează infracțiuni contra umanității, pentru anchetarea și judecarea unor torționari din cadrul vechilor structuri represive ale statului românesc.

„Dacă sistemul comunist a distrus drepturi și libertăți în loc să le apere, considerăm că pentru istorie și pentru dreptate este timpul să suplimentăm condamnările morale care se cuvin cu cele penale”, a adăugat el.

În acest sens, acesta a reamintit de declarația comună a ministerelor din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, semnată anul acesta la Bratislava, care amintește obligația morală de a menține vie memoria victimelor regimurilor totalitare comuniste.

Fostul președinte Emil Constantinescu a avut o intervenție în deschiderea conferinței, arătând că „primul beneficiar va fi adevărul asupra istoriei României”.

„Cred că este una dintre cele mai bune cooperări, pentru că, pe de o parte, cercetătorii IICCMER au nevoie de a investiga criminalistica, așa cum, pe de altă parte, Parchetul are nevoie de cercetare științifică cu metodele istorice. Primul beneficiar va fi adevărul asupra istoriei României (…). Ne-am grăbit să punem limita între comunism și post comunism în 1989, ignorând faptul evident că întreaga conducere a României post-Ceaușescu provenea din structurile statului totalitar. Susțin poziția președintelui actual al României în legătură cu dosarele Revoluției și Mineriadei. Îndemnul la celeritate nu reprezintă o formă de imixtiune în justiție, ci o chemare legitimă la concilierea adevărului istoric cu actul de dreptate”, a spus fostul președinte.

Președintele AFDPR, Octav Bjoza, a luat și el cuvântul, spunând că foștii deținuți politici sunt foarte mulțumiți de colaborarea excelentă cu IICCMER și CNSAS.

Pe de altă parte însă, în ceea ce privește cadrul legal actual, el regretă că valorile morale nu se regăsesc pe deplin: „Am fost foarte naivi în 1990, când credeam că va fi posibilă o lege a lustrației și astfel o curățare de la bun început a democrației. Ne-am înșelat! (…) Suntem convinși că actuala criză morală a României, vizibilă la tot pasul, are la origine ignorarea sau chiar falsificarea istoriei noastre recente”.

Conferința internațională „Crimele comunismului. Între istorie și investigații criminalistice” analizează modul în care țările europene cu un trecut totalitar comunist folosesc campaniile de investigare forensică în documentarea cazurilor de tipul gropi comune, execuții sumare, exterminări prin tortură, prin muncă extremă, prin privare de asistență medicală etc. Identificarea victimelor prin analize specifice ADN are drept finalitate trimiterea vinovaților în fața justiției. Evenimentul beneficiază de prezența lui Jens Rommel, procuror șef al Oficiului Central de Investigare a Crimelor Național-Socialismului, Ludwigsburg, Germania, care a ținut prelegerea inaugurală.

CITEŞTE ŞI: Procurorul general răspunde cererii lui Iohannis de a grăbi anchete: Termenele sunt fixate de procurori, nu de alte autorităţi