Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, despre adoptarea codurilor: Este regretabil că s-a ajuns aici

Acesta a declarat că nu se impunea modificarea actualelor coduri, care, susţine el, au fost adoptate în urma unor „studii serioase şi de oameni foarte bine pregătiţi”.

„Nu aşa se fac codurile penale şi de procedură penală. Actualele coduri au fost redactate şi adoptate în urma unor studii serioase şi de oameni foarte bine pregătiţi în domeniul dreptului penal. De data aceasta, nu îl înţeleg pe domnul ministru al Justiţiei, care este profesor de drept penal, cum a reuşit să lase doi autodidacţi să facă Codul penal şi Codul de procedură penală. Este regretabil că s-a ajuns aici. S-a lucrat atât de mult la actualele coduri şi, în sfârşit, după ani de aplicare, lumea a început să le înţeleagă şi să le aprecieze în spiritul şi litera lor. Acum se fac praf”, a afirmat Zegrean, potrivit Agerpres.

Fostul preşedinte al CCR a subliniat că „politicienii care fac lucrurile astea ar trebui să se gândească în primul rând la oamenii cărora li se adresează codurile” şi să ţină cont de normele de drept internaţionale.

„Legile trebuie să fie clare, trebuie să fie predictibile, trebuie să fie înţelese şi de un om care nu are pregătire juridică. Asta spune CEDO, nu spun eu, dar în România lucrurile astea nu contează. Este regretabil”, a adăugat Augustin Zegrean.

Alte articole

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

UPDATE – CCR a admis sesizările făcute de AUR și ÎCCJ cu privire la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private

Referindu-se la sesizarea CCR pe tema codurilor penale, Zegrean a precizat că prerogativele acestei instituţii sunt limitate, iar atributul modificării legii aparţine Parlamentului.

„Vrem prea multe de la Curtea Constituţională. Presiunea asupra Curţii este mult prea mare şi speranţele sunt uriaşe, dar lumea trebuie să se gândească la ce poate să facă Curtea Constituţională în astfel de situaţii. Curtea nu poate să facă politică penală. Curtea nu poate să spună că e bine să fie pedepsită o faptă penală cu închisoare de la trei luni la trei ani sau de la zece ani la 20 de ani. Asta nu este problema Curţii. E foarte greu să judeci ca judecător la CCR când se fac presiuni, când lumea este în stradă”.