Augustin Zegrean: Nu CCR trebuie să găsească şi soluţia. Nu poţi să îi dai dispoziţii preşedintelui UPDATE

UPDATE Augustin Zegrean, a declarat, într-un interviu Mediafax, că preşedintele este obligat să respecte decizia CCR de miercuri dar nu poate fi sancţionat dacă nu o va face. În plus, fostul preşedinte CCR spune că de acum procurorii sunt sub autoritatea ministrului Justiţiei, iar implicarea politicului în justiţie este dăunătoare.

„Din păcate, deciziile Curţii nu se referă la un caz strict. Ele sunt obligatorii şi, de azi înainte până când se va da probabil o altă decizie, sau când se va modifica legea, procurorii sunt efectiv sub autoritatea ministrului Justiţiei. El poate să îi revoce oricând şi sigur este o practică destul de periculoasă pentru că în general ministrul Justiţiei este un ministru politic, pus acolo de un partid. De regulă, nu face politica lui acolo, face politica partidului care l-a propus şi implicarea politicului în justiţie este dăunătoare în orice împrejurare şi oricând. Sper că ministrul va avea înţelepciunea să nu meargă mai departe cu demisiile şi să facă numai strict în limita legii lucrurile acestea. Dar, actualul ministru este cât este, mâine poate fi altul şi va vrea un alt procuror şef şi de fiecare dată când se va schimba ministrul, şi la noi miniştrii se schimbă tare des, noul ministru va vrea să numească alţi procurori şefi şi asta înseamnă destabilizare totală pentru că mandatul unui procuror şef este de trei ani, mandatul ministrului rar durează trei ani, nu ştiu dacă am avut vreun ministru care să fi dus la capăt un mandat întreg de patru ani, cât e mandatul Guvernului. Acestea sunt consecinţele care pot să apară, dar totul depinde şi atârnă de înţelepciunea oamenilor care ocupă funcţiile”, a spus Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR.

Reporter: În cât timp trebuie să respecte preşedintele decizia CCR de revocare?

Augustin Zegrean: Nu este prevăzut un termen, deciziile se publică în Monitorul Oficial şi numai de atunci sunt obligatorii şi în general obligatorii şi opozabile tuturor. În mod normal, practica Curţii este că în 30 de zile deciziile trebuie redactare – aşa scrie la Legea Curţii, trebuie redactate şi publicate în Monitorul Oficial. Sigur, până când decizia nu apare în Monitorul Oficial, preşedintele nu are nicio obligaţie decât eventual să comenteze, apoi decizia este obligatorie. Nu există nicăieri o sancţiune pentru cel care nu respectă o decizie a Curţii Constituţionale, singura ţară care sancţionează o astfel de situaţie este Rusia. În Rusia, dacă nu respecţi decizia Curţii, mergi la închisoare. La noi nu există o astfel de prevedere, însă, fiind un stat de drept, trebuie respectate în primul rând deciziile Curţii pentru că altfel chiar ne facem de ruşine în toată lumea. Imaginaţi-vă o ţară în care nu se respectă deciziile judecătoreşti, deciziile Curţii Constituţionale… Nu este posibil aşa ceva! Sigur, preşedintele, cu atât mai mult, trebuie să dea exemplu de democraţie, de respectare a legii, de respectare a justiţiei.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

Reporter: Şi-a depăşit preşedintele atribuţiile şi este obligat acum să dea un decret?

Augustin Zegrean: Nu ştiu, nu cred că şi-a depăşit atribuţiile, dar decizia Curţii este clară şi nu mai avem ce să comentăm.

Reporter: Decizia CCR o pune în situaţia de a demisiona pe Laura Codruţa Kovesi?

Augustin Zegrean: Ea poate să demisioneze dacă vrea, decizia este un act personal. Dacă ea crede că o astfel de decizie ar rezolva problema, o poate face, dar decizia de astăzi (miercuri – n.r.) nu o obligă să facă acest lucru, nu o obligă să îşi dea demisia.

Reporter: Are autoritatea să semneze documente, să ia decizii în numele instituţiei în această situaţie?

Augustin Zegrean: Câtă vreme este în funcţie, câtă vreme nu a fost revocată, sigur că poate să îşi îndeplinească atribuţiile prevăzute în lege.

Reporter: Ce soluţii are preşedintele?

Augustin Zegrean: Cale de atac împotriva deciziilor Curţii Constituţionale nu există. Acum nu ştiu ce ar putea face preşedintele, dar sigur sunt atâţia jurişti în ţara asta, care au atâtea idei şi până la urmă vor găsi diverse modalităţi de a explica decizia Curţii, de a ocoli decizia Curţii. Din câte ştiu la Cotroceni există o echipă de jurişti foarte bine pregătiţi şi care au simţul democratic şi nu îşi asumă lucruri care nu ţin de democraţie.

___________________

Augustin Zegrean, fostul preşedinte CCR, a declarat, miercuri, că solicitarea Curţii Constituţionale adresată preşedintelui Klaus Iohannis de emitere a unui decret de revocare a Codruţei Kovesi este o practică nouă, precizând însă că nu CCR este cea care spune cum se rezolvă un astfel de conflict. 

„Nu am mai văzut aşa ceva (ca judecătorii CCR să dea indicaţii – n.r.). Eu am participat la soluţionarea unor conflicte juridice de natură constituţională, dar de fiecare dată, Curtea s-a limitat să constate existenţa conflictului. Nu Curtea este cea care spune cum se rezolvă conflictul pentru că lucrurle sunt simple: dacă ar fi spus că este conflict, partea care a intrat în conflict trebuie să iasă cumva din conflict, nu Curtea trebuie să găsească şi soluţia. Este o practică nouă, probabil că de acum înainte aşa vor merge. Vorbim totuşi de preşedintele României. Este persoana aleasă cu cea mai mare legitimare electorală, nu poţi să îi dai dispoziţii preşedintelui. Dispoziţiile preşedintelui sunt scrise în Constituţie, el nu are altă fişă a postului decât Constituţia. Nu se poate merge chiar atât de departe, toate au o limită. Preşedintele poate să respecte sau să nu respecte decizia Curţii Constituţionale, cea de-a doua variantă şi-o asumă. În Constituţie se spune că deciziile Curţii sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. În cel mult o lună, decizia trebuie motivată şi publicată în Monitorul Oficial, din momentul acela opţiunea este una singură, constituţională, cealaltă este pe riscul fiecăruia”, a declarat Augustin Zegrean, la Digi 24.

Citeşte şi: Curtea Constituţională: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA

Fostul judecător CCR a transmis că, prin decizia luată, judecătorii CCR nu au încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

„Nu putem spune că prin decizie s-a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, Curtea este abilitată să soluţioneze conflicte de natură constituţională dintre autorităţile statului. Deci trebuia să facă asta, pentru că îi intră în atribuţii. Cum a decis să o facă este un alt aspect. (…) Ne putem aştepta ca orice ministru care vine să schimbe procurorii, procurorii-şefi, că dacă poate schimba procurorii şefi, de ce nu ar putea să schimbe procurorii efectiv? Nimic nu îl mai opreşte. Eu cred totuşi că nu asta a dorit Curtea Constituţională se se întâmple. Ce s-a transmis e minuta şedinţei. Ce s-a scris acolo nu se mai poate schimba, rămâne scris. Prin motivare, sigur că vor motiva de ce au făcut asta. Dar minuta rămâne bătută în cuie. Dar minuta aşa rămâne. Să nu vă aşteptaţi să se schimbe ceva prin motivarea deciziei”, a mai spus Zegrean.

Curtea Constituţională arată, în comunicatul oficial privind decizia de existenţă a conflictului instituţional între preşedinte şi ministrul Justiţiei, că şeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Curtea Constituţională a României a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.

„Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.