O primă reacție la proiectul de lege depus de AUR, care prevede ca elevii și profesorii să înceapă fiecare zi de școală intonând imnul național și rostind rugăciunea „Tatăl Nostru”, a venit de la Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române. Acesta a comentat ironic: „A-și manifesta prompt credința și patriotismul, la ora exactă dată de clopoțel, pare visul de aur al oricărui elev și profesor”. Inițiativa AUR a stârnit rapid dezbateri aprinse în mediul online.
Postarea lui Bănescu a strâns mii de likeuri, de la credincioși, atei și agnostici.
„>”. În rest avem si versetele cu rugăciunea fariseică pe la catedre, piete, tribune, ș.a.m.d.”, spune cineva într-un comentariu pe pagina sa de Facebook.
„Au mai încercat asta cu imnul acum vreo 12-13 ani… nu i a păsat aproape nimănui, iar cei cărora le-a păsat au uitat într-o lună”, spune un alt internaut pe Reddit.
Un altul susține că propunerea e neconstituțională, „pentru că încalcă libertatea religioasă garantată de Constituția României”, explicând că „nu poți să impui o practică religioasă în școală publică”.
„Asta e opoziția din politică Românească, astea sunt soluțiile propuse la nevoile actuale. Țara arde și baba se piaptănă”, conchide altcineva.
Unii au venit și cu propuneri ironice de completare a inițiativei: „Cei care uită versurile să fie bătuți cu varga și să stea cu fața la perete în colțul clasei. Plus pușcărie pentru părinti”, „mai degrabă să recite articolul 394 din Codul Penal referitor la trădarea de țară și consecințele ei, „și tablou cu Călin Georgescu în fiecare clasă”.
„Ăștia au șansele cele mai mari să ne conducă. Spune extrem de multe despre noi”, atrage atenția altcineva.
„Initiativa aurarilor este din seria >. Dacă isi doresc noua generatie sa fie dupa chipul si asemanarea lor, n-are nevoie nici de imn si nici de rugaciuni, doar tupeu, minciuni, prostie si pumni”, este de părere un cititor care a ales să scrie un comentariu la articolul postat pe site-ul adevarul.ro.
Un altul completează: „Proiectul de lege e incomplet: în același timp elevii musulmani vor recita din Coran iar ateii din opera lui Vladimir Ilici Lenin sau din Mein Kampf”.
„Auristii sunt aiuriti rau de tot. Si daca sunt musulman roman trebuie sa spun rugaciune crestina?? Intreb si eu! Totusi e bine ca nu propun sa cântam „partidul, tara, Ceausescu”. Este un mic progres :-))”, remarcă un alt cititor.
„Mai lipseste saptamana postului negru!”, spune altcineva pe pagina de Facebook. „Asta mai lipsea, în rest totul e OK în învățământ”, completează alt internaut.
„Mi se pare corect, doar D-zeu ne mai poate salva de ei…”, remarcă un alt cititor.
„Pfuaiii … Ce dor imi era de vremea când cântam „Trei culori” sub privirea blajina a „conducatorului iubit” din tabloul din fata clasei … Apropos, mon cher, nu punem si tablou cu „tatucu” ? P.S. Patriotismul si credinta se poarta in suflet (daca le ai pe toate trei), nu pe la mitinguri si televizuini sau pe retele sociale (nu mai sunt retele de socializare de mult timp; au devenit altceva)”, arată altcineva.
„Miercurea și vinerea fără cursuri…e post!!”, propune un alt cititor.
Totuși, inițiativa are și susținători.
„Foarte bine. Elevii trebuie sa stie care le este patria si care le este credința lor!”, spune cineva. „Nu vă băgați în sufletul omului!!! Religia este ceva foarte personal, nu toate cultele au același Tată-l nostru, poate unii sunt atei, etc!”, atrage însă atenția o cititoare.
„Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie ·2013, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După articolul 11 se introduce un nou articol, 11 1, cu următorul cuprins:
,Art. 111 – (1) În toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particulare directorul unității poate decide ca programul zilnic de activități educative să înceapă cu următoarele activități solemne realizate de către preșcolari sau elevi și cadrul didactic care susține prima activitate educativă din ziua respectivă, in sălile de grupă, respectiv sălile de clasă:
a) intonarea Imnului național al României ., Deșteaptă-te române” în forma prescurtată prevăzută de anexa nr. 3 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu·stema României de către autoritățile și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994;
b) rostirea rugăciunii „Tatăl Nostru”.
(2) Prin decizia directorului unității respective se va putea dispune ca activitățile solemne prevăzute la alin. (I) să se desfășoare de către toți preșcolarii sau elevii și director în curtea unității respective.
(3) Participarea de către preșcolari sau elevi și cadrele didactice la activitatea solemnă prevăzută la alin. (I) lit. b) este opțională, urmând ca directorul unității să fie informat în scris în legătură cu refuzul participării, fără a fi nevoie de motivarea acestuia fără a suferi niciun fel de sancțiuni sau discriminări, în măsura în care cadrul didactic refuză participarea, atunci acesta va fi înlocuit de către un alt cadru didactic sau de către directorul unității”, arată inițiativa.
Cum este motivată inițiativa? „Absența unor ritualuri educative care să conecteze elevii la patrimoniul cultural și spiritual național creează un vid formativ care poate fi umplut de influențe culturale externe, nu întotdeauna consonante cu valorile fundamentale ale societății românești”.
De asemenea, proiectul invocă și „exemple” din alte țări europene, precum Polonia, Grecia sau Italia, unde ar exista „momente dedicate simbolurilor naționale și rugăciunii” în programul școlar, însă fără a da detalii despre acestea.
Inițiativa a fost depusă la Camera Deputaților pe 1 septembrie, fiind semnată de 33 de deputați AUR.
Citește și: Cum arăta rochia de mireasă a Ellei de la Insula Iubirii și cine trebuia să-i cânte la nuntă