Autonomia Ţinutului Secuiesc, respinsă de Camera Deputaţilor

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român, potrivit Mediafax.

"Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare. Se propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta. Ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc sunt definite: autorităţile regiunii autonome (Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Preşedintele Ţinutului Secuiesc), autorităţile scaunelor (Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului) şi autorităţile locale (Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul)", se arată în raportul Comisiei pentru administraţie publică.

„Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. Acele persoane şi instituţii care susţin că ţinutul secuiesc nu există, sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să înveţe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvinetuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor, noi dorim doar autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc în interiorul statului român", a susţinut iniţiatorul propunerii legislative, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy.

Deputatul PNL Angelica Fodor a explicat de ce liberalii votează "este şi firesc, împotriva propunerii legislative".

"Este inadmisibil ca în anul Centenarului Marii Uniri 149 de localităţi din judeţele Harghita,Covasna şi o parte din Mureş să fie propuse pentru a avea o guvernare paralelă în cadrul statului român", a explicat Fodor.

O poziţie similară a avut şi liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu.

"Stimaţi colegi de la UDMR, aveţi toate preţuirea şi susţinerea noastră, dar răspunsul nostru faţă de acest proiect este nu. Mi-aş dori ca în acest an al centenarului aceste luări de cuvânt să nu fie pătimaşe şi să creeze falii. PSD va vota împotriva acestui proiect", a spus Suciu.

Fostul premier Mihai Tudose, deputat PSD, a criticat iniţiativa legislativă, susţinînd că "pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit".

"Nu cred că aţi reacţiona foarte frumos, stimaţi colegi de la UDMR, dacă, începând de astăzi sau de mâine, o mulţime de colegi de-ai dumneavoastră din Parlament ar avea nişte propuneri de discuţie amiabilă de restrângere a unor drepturi pe care le aveţi deja. Nu ne-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aia amiabil, fără patimă, fiindcă pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit, tot aşa, amiabil. E jenant ce faceţi, stimaţi colegi", a spus Mihai Tudose.

Deputatul UDMR Korodi Attila a spus că proiectul se referă la apropierea administraţiei publice de cetăţean.

"Autonomia nu înseamnă secesioism, nu înseamnă un atac la integritatea României. Autonomia înseamnă mesajul unei comunităţii care îşi manifestă dorinţa organizării administraţiei publice într-un anumit fel. (...)România din păcate are anumite carenţe în a răspunde cerinţele comunităţilor minorităţilor. Observăm şi noi şi experţii internaţionali că există o serie de tratate internţionale ratificate de România ale căror prevederi nu sunt puse în practic sau sunt numai parţial implementate. Observăm totodată, împreună cu organismele internaţionale, că din momentul aderării la UE, România nu a mai făcut progrese vizibile în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale", a afirmat Korodi Attila.

Camera Deputaţilor a fost primă cameră sesizată, for decizional fiind Senatul.