Autorităţile de mediu susţin neregulile de la lucrările hidrocentralelor de lângă Transfăgărăşan

Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea Piteşti, din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, a eliberat un nou Aviz de Gospodărire a Apelor Modificator, nr. 255/20.09.2011 pentru Amenajarea Hidroenergetică pe pârâul Capra.

Acest nou aviz a fost emis la câteva luni după începerea lucrărilor de execuţie a microhidrocentralelor de pe acest râu.

ARM a atenţionat continuu în legătură cu neconformitatea lucrărilor în cauză cu avizele de gospodărire a apelor în vigoare, dar şi cu legislaţia specifică în acest domeniu, justificat de faptul că, absolut vizibil, hidromorfologia cursului de apă este modificată dramatic, iar prevederile actelor de reglementare interzic explicit acest lucru.

Specialiştii asociaţiei au constatat în teren şi au înregistrat în timp evoluţia acestor lucrări. Considerentele tehnice şi legale identificate ca prezentând suspiciuni de neconformare au fost semnalate Administraţiei Naţionale Apele Române şi Gărzii Naţionale de Mediu.

Alte articole

Românii pun la coadă problemele legate de protecția mediului, a naturii și a climei. Suntem pe locul 8 în clasament

Destinația preferată de români care a ajuns un vis frumos. Zboruri anulate din cauza unei greve. Anunțul MAE

Nu avem deocamdată nicio rezoluţie din partea acestor instituţii, dar, cu discreţie remarcabilă, Administraţia Bazinală Piteşti eliberează avizul modificator nr. 255/20.09.2011, într-un moment în care 80% din lucrările de amplasare a conductelor de aducţiune sunt deja realizate în baza avizului nr. 28/2010.

Noul aviz de gospodărire a apelor aduce modificări în ceea ce priveşte poziţionarea conductelor de aducţiune a apei. Modul în care acestea au fost amplasate în teren a fost considerat neconform cu legislaţia de mediu şi aducător de pagube pentru mediu. Avizul de gospodărire a apelor emis iniţial cuprindea prevederi potrivit normelor în domeniu, dar ARM consideră că lucrările în teren nu le-au respectat.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile Ordinului 15/2006 pentru aprobarea Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor, o astfel de modificare se poate opera în faza de proiectare dar şi de execuţie doar atunci când este ‘necesară modificarea parametrilor hidrologici în vederea înlăturării efectelor negative asupra apelor’.

În interpretarea noastră, autorităţile de ape încearcă aducerea prevederilor avizului de gospodărire a apelor la situaţia din teren, adică validează prin acest nou act lucrările deja efectuate într-o formulă neconformă cu prevederile avizului valabil la data modificării.

Nu cunoaştem nici o altă prevedere legală care să permită modificarea avizului de gospodărire a apelor în timpul executării lucrărilor, modificare majoră care se referă la soluţia tehnică iniţială de amplasare a conductelor de aducţiune.

În această situaţie, acordul de mediu care a fost eliberat pe baza avizului de gospodărire a apelor valabil până la data de 20.09.2011 ar trebui suspendat şi, în aceeaşi măsură, autorizaţia de construire iar, până la revizuirea acestora, lucrările la microhidrocentrale ar fi trebuit sistate datorită modificării soluţiei tehnice iniţiale.

ARM susţine în continuare că lucrările care se desfăşoară în bazinul Argeş contravin principiilor Directivei Cadru a Apei şi Directivei Habitate care pun într-o poziţie prioritară protecţia şi conservarea biodiversităţii într-un sit de importanţă comunitară şi prezervarea stării ecologice bune a cursurilor de apă, cu referire clară la aspectele hidromorfologice ale acestora, protecţia ecosistemelor acvatice şi a cadrului natural.

Cazul amenajărilor de pe râul Capra este o excepţie evidentă de la aceste principii şi credem că autorităţile de mediu şi gospodărirea apelor au obligaţia să intervină ferm pentru respectarea acestora.

ARM este preocupată de acest caz deoarece poate deveni simptomatic la nivel naţional atât timp cât astăzi există 297 avize valabile emise de autorităţile de gospodărire a apelor pentru construirea a 536 microhidrocentrale iar o practică similară ar putea provoca compromiterea totală a râurilor de munte din România.