Autorităţile germane scot din izolare unul dintre cele două cantoane puternic afectate de epidemia de COVID

”Noi nu prelungim măsurile de izolare în cantonul Warendorf. Ele expiră la 30 iunie”, a anunţat într-o conferinţă de presă preşedintele-ministru al Renaniei de Nord-Westfalia, Armin Laschet. În acest canton locuiesc aproximativ 280.000 de persoane. În schimb, cantonul vecin, Gütersloh, în care locuiesc aproximativ 360.000 de persoane, rămâne în izolare până la 7 iulie, ”din precauţie”, a precizat Laschet. Armin Laschet a dat asigurări, însă, că, în această regiune, contaminarea este ”sub control”.

În perioada izolării, oamenii nu au avut obligaţia de a rămâne în case. 

Citeşte şi Restricţii pentru români, liber la petreceri pentru străini. Ambasada SUA poate sărbători ziua de 4 iulie

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Epidemia de coronavirus a afectat, în acest canton, peste 1.550 de persoane, majoritatea angajate la abatorul societăţii Tönnies. Abatorul are 6.700 de angajaţi, iar mare parte dintre aceştia provin din Bulgaria şi România.

Alte articole

Guvernul anunţă creşteri salariale și liber la angajări în 47 de companii locale, deși Ilie Bolojan anunța reduceri de personal „acolo unde nu se justifică”

Prețurile cuprului se apropie de maxime istorice. România are cantități impresionante, dar nu le exploatează

Potrivit lui Armin Laschet, puţine persoane, în afară de cele care muncesc în abator, au fost infectate în cantonul Gütersloh şi niciuna în Warendorf.

Pe 18 iunie, peste 650 de angajaţi ai abatorului Tönnies din Renania de Nord-Westfalia, la care lucrează și numeroși români, au fost testaţi pozitiv, potrivit autorităților locale din districtul administrativ Gütersloh, citate de agenția germană de presă EPD. Mulţi dintre angajaţi sunt din România şi alte ţări est-europene. Autorităţile locale au decis închiderea tuturor şcolilor şi grădiniţelor din regiune pentru a oprit răspândirea SARS-CoV-2. Premierul landului Renania de Nord-Westfalia a declarat, la acel moment, că virusul a fost adus de muncitorii români și de cei bulgari, acesta răspândindu-se, apoi, cu uşurinţă din cauza condițiilor în care sunt cazați și în care muncesc.