Avertisment de la BNR: Sunt crize suprapuse, este presiune. Dacă o pierdem din mână mi-e greu să cred că o mai prindem

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat faptul că această criză politică se suprapune cu problemele economice pe care România deja le are și asta pune o presiune foarte mare asupra cursului valutar, de aceea euro a depășit pragul psihologic de 5 lei.

„Este o presiune pe cursul valutar. A fost gestionată adecvat azi. Deprecierea e totuși de numai două procente, e o depreciere mică. Am depășit un prag psihologic și emoția e mare, dar Banca Națională face tot ce poate pentru a nu pierde din mână o situație care dacă e pierdută din mână o dată mi-e greu să cred că o mai prindem înapoi”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

BNR: Este o perioadă de tensiune și presiune

„E o perioadă de tensiune, presiune, în care trebuie să fim activi și care s-a concretizat în urma unor crize suprapuse, o criză politică și o situație economică dificilă chiar de dinainte. E evident că România s-a bazat pe intrări de capital. Au venit din fonduri europene, investiții străine. Dacă cineva decide că n-are nevoie de fonduri europene, că trebuie să facă naționalizări sau alte năzbâtii economice evident că acest flux de bani care ține România în viață se va opri. Deja avem sincope. Orice decizie economică de schimbare a mersului acestei țări va da peste cap economia țării. Va fi un impact negativ. O criză politică prelungită nu face decât să accentueze o criză economică și așa complicată”, a mai avertizat Suciu.

Tăvălugul financiar se rostogoleşte periculos, euro a trecut de pragul de 5 lei. BNR, anunţ oficial la ora 13.00 despre banii românilor. Situaţia se agravează pe zi ce trece

Alte articole

BNR anunţă marea schimbare de la 5 ianuarie 2026. Se aplică în fiecare zi de la ora 13.00

Avertisment sever de la BNR. România riscă noi taxe dacă dezechilibrele bugetare persistă în 2026

Analistul Iancu Guda a avertizat că lucrurile pot ajunge chiar mai grave. „Lucrurile pot ajunge chiar mai grave. Avem retrageri în două zile de trei miliarde de euro din România, investitorii și-au pierdut încrederea în riscul de orientare a României într-o poziție anti-occidentală și asta se vede clar și are legătură cu alegerile de pe 4 mai. BNR a avut una dintre cele mai grele zile, ieri și azi, de după 1989 pentru a ține piețele echilibrate. Avem un deficit comercial și plătim mai multă valută la import decât încasăm la export, vreo 30 mld. de euro, care înseamnă cerere mai mare, de vreo 80 mil. euro pe zi. Au fost retrageri de capital de 30 de ori mai mari decât o zi normală și asta nu are de-a face cu deficitele din spate pentru că România era finanțabilă până duminică seară”, a mai spus Guda.

El a mai precizat că „factorul declanșator a fost primul tur al alegerilor”. „E doar începutul. Datoria BNR e ca din rezerva valutară să aibă grijă de cursul și de economia per ansamblu din perspectiva inflației. Dacă lucrurile vor degenera după 18 mai și se instaurează un regim suveranist care e anti-Occident este clar că aceste ieșiri de capital vor fi și mai grave, nu mai avem nici intrări de capitaluri, fonduri europene și investiții străine directe. Deprecierea monedei duce la inflație, dobânzi mari, blocarea creditării și colaps total. Nicio țară de pe pământ n-a avut așa ceva vreodată, ce promite Simion, dobânzi 0 la toate creditele. Așa ceva e colaps total. Așa ceva nu e posibil. Ne poate aștepta un dezastru de proporții catastrofale dacă România merge către direcția anti-Occident. Nu are măsura cifrelor. Nu poți să le promiți oamenilor mere otrăvite care ne omoară și să le zici că bunăstarea se poate crea din pix. Aceste măsuri sunt ca apa și uleiul. E clar că sunt minciuni electorale. Nu sunt doar minciuni, sunt și aberații care nu se leagă. Lucrurile astea mi se pare că sunt făcute doar pentru a obține niște alegeri. Dacă punem toate lozincile astea suveraniste pe hârtie ne doare capul”, a mai spus el.

Creşterea economică din zona euro încetineşte în aprilie; sectorul serviciilor aproape de stagnare, arată datele PMI

Economia zonei euro a continuat să se extindă în luna aprilie, dar într-un ritm mai lent, pe fondul unei cereri în scădere şi al stagnării aproape complete a sectorului serviciilor, potrivit indicelui compozit PMI publicat de S&P Global şi Hamburg Commercial Bank (HCOB), relatează CNBC.

Indicele HCOB Eurozone Composite PMI a scăzut la 50,4 în aprilie, de la 50,9 în martie, situându-se doar uşor peste pragul de 50 care separă creşterea de contracţie.

”Creşterea economică a zonei euro a încetinit la începutul trimestrului doi, după o revenire modestă în primele trei luni ale anului. Sectorul serviciilor, care este un motor esenţial al economiei, a stagnat practic în aprilie”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist-şef al Hamburg Commercial Bank.

Indicele PMI pentru servicii a coborât la 50,1, de la 51,0 în martie, cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni şi foarte aproape de pragul neutru.

Optimismul firmelor din servicii s-a diminuat, iar indicele privind aşteptările de afaceri a scăzut la 55,1 de la 57,8 – cel mai redus nivel din ultimele 18 luni.

Cererea generală a înregistrat o scădere pentru a 11-a lună consecutiv, într-un ritm uşor mai accentuat decât în martie. Atât producătorii, cât şi furnizorii de servicii au raportat o scădere a vânzărilor. Indicele noilor comenzi a coborât la 49,1 de la 49,5.

Comenzile pentru export au continuat să scadă, deşi într-un ritm mai lent – cel mai lent din ultimii trei ani.

Companiile s-au bazat pe reducerea stocurilor restante pentru a-şi menţine activitatea, în condiţiile în care comenzile neexecutate au scăzut pentru a 25-a lună la rând.

Prețul la curent electric se dublează pentru clienții PPC, de la 1 iulie. Care sunt noile oferte ale furnizorului DOCUMENT

În ciuda ritmului lent de creştere, angajările în blocul euro au crescut pentru a doua lună consecutiv, deşi într-un ritm modest şi doar în sectorul serviciilor. În schimb, companiile din industrie au continuat să reducă locurile de muncă pentru a 23-a lună consecutiv.

La nivel naţional, datele arată variaţii semnificative. Irlanda a condus creşterea, cu un PMI de 54,0, urmată de Spania (52,5) şi Italia (52,1 – maxim al ultimelor 11 luni). Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creştere marginală, cu un indice de 50,1, în timp ce Franţa a rămas în teritoriu de contracţie, la 47,8.

În ceea ce priveşte inflaţia, datele din aprilie arată o nouă temperare a presiunilor atât asupra costurilor de producţie, cât şi asupra preţurilor finale, acestea atingând cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni.

”Inflaţia a continuat să scadă, iar tot mai mulţi membri ai Băncii Centrale Europene indică posibilitatea unei noi reduceri a dobânzii de referinţă în iunie. Aceste date par să le susţină poziţia”, a concluzionat de la Rubia.