EXCLUSIV Inflația golește buzunarele românilor. Adrian Negrescu anunță ce va urma după avertismentele BNR: „Prima parte a lui 2027 va semăna cu sfârșitul lui 2026: prețuri mari, rate neschimbate și prudență la cheltuieli”

România se confruntă în prezent cu una dintre cele mai persistente probleme ale inflației din Europa Centrală și de Est și avertismentul vine chiar de la vârful BNR. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu atrage atenția că politica monetară ar putea rămâne restrictivă pentru o perioadă îndelungată, în condițiile în care presiunile asupra prețurilor nu au dispărut.

Conform ultimelor date publicate de reprezentanții Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, față de 6,17% în august. Chiar dacă este sub vârful de 10,42% din iunie, inflația rămâne ridicată și continuă să afecteze bugetele gospodăriilor.

Așadar, în cazul românului care câștigă 4.000 sau 5.000 de lei pe lună, procentele din statisticile oficiale se traduc simplu: aceiași bani cumpără mai puține produse și servicii. Iar dacă din salariu trebuie

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

BNR, avertisment sumbru pentru români

Dobânda de politică monetară se află la 6,5% din august 2024, iar perspectivele unei reduceri rapide sunt limitate. În acest context, viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a explicat că actuala perioadă de menținere a dobânzii ar putea continua.

Alte articole

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: „Suntem pe marginea prăpastiei. Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”

„Schimbarea direcției de politică monetară fusese deja semnalată în 2024, anterior parcursului staționar actual, care se va prelungi probabil cu încă o serie de trimestre”, a declarat oficialul BNR, într-o analiză privind strategia politicii monetare.

Marinescu a subliniat că menținerea dobânzii la același nivel nu înseamnă că banca centrală ignoră evoluțiile economice.

„Faptul că rata dobânzii a rămas constantă nu trebuie confundat cu lipsa de reacție”, a precizat viceguvernatorul.

În cazul persoanelor care au credite, mesajul este unul destul de îngrijorător. O reducere a dobânzii-cheie ar putea favoriza, în timp, ieftinirea împrumuturilor, însă menținerea acesteia la 6,5% limitează perspectivele unei relaxări rapide a costurilor de finanțare. Cu toate acestea însă,  rata unui credit nu depinde exclusiv de dobânda BNR. În cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă, la bază stă indicele prevăzut în contract, precum IRCC sau ROBOR, la care se adaugă marja băncii. În situația creditelor cu dobândă fixă, rata rămâne neschimbată pe durata perioadei contractuale respective.

Poți citi și: Aceeași țară, facturi complet diferite! Unde plătesc românii mai mult pentru apă și care este explicația

Calcule: cât plătește în plus un român cu credit ipotecar. Inflația lovește și în viața de zi cu zi

Să calculăm plățile unui român care mai are de rambursat aproximativ 250.000 de lei pentru un credit ipotecar făcut pe o perioadă de 25 de ani.

La o dobândă anuală totală de 7,5%, rata lunară este de aproximativ 1.847 de lei. Dacă dobânda ar coborî la 5,5%, rata s-ar reduce la aproximativ 1.535 de lei. Diferența este de 312 lei pe lună, adică aproape 3.750 de lei într-un an. La o dobândă de 8,5%, rata pentru același împrumut ar ajunge la aproximativ 2.013 lei.

Mai departe, inflația nu lovește doar dobânzile bancare, ci afectează toate cheltuielile zilnice ale românilor cu venituri mici sau medii. În septembrie 2026, inflația anuală a fost de 6,61%. Serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu aproximativ 3%.

De exemplu, pornind de la datele menționate, dacă analizăm o familie care cheltuia anul trecut aproximativ 6000 lei lunar pe alimente, utilități, transport și îmbrăcăminte sau alte servicii, în situația în care aceste cheltuieli ar fi fost majorate cu rata medie a inflației de 6,61 procente, aceeași familie ar cheltui în prezent aproape 6400 lei pentru aceleași bunuri și servicii

Vezi și: Avertismentul FMI: familiile vor fi afectate, iar locurile de muncă devin vulnerabile. Cele mai afectate domenii în fața recesiunii

O familie cu o rată de 1800 de lei poate rămâne cu 570 lei mai puțin pe lună. De exemplu, putem lua cazul unei gospodării cu venituri nete de 8.000 de lei lunar și o rată fixă la bancă de 1.800 de lei.

Înainte de majorările anunțate, familia cheltuia lunar 1.800 de lei pe alimente, 800 de lei pe utilități, 600 de lei pe transport și 1.500 de lei pe alte nevoi. După plata ratei și a tuturor cheltuielilor, îi rămâneau 1.500 de lei. Dacă alimentele ajung să coste 1.980 de lei, utilitățile 920 de lei, transportul 720 de lei, iar celelalte cheltuieli 1.650 de lei, suma disponibilă la finalul lunii scade la numai 930 de lei. Familia pierde astfel 570 de lei din banii pe care îi putea economisi sau folosi pentru situații neprevăzute, deși salariile și rata bancară au rămas identice.

Cea mai mare problemă a inflației din întreaga regiune este în România. Ce spune viceguvernatorul BNR cu privire la stagflație

Cosmin Marinescu a tras un semnal de alarmă cu privire la dificultățile României în controlul inflației nu sunt recente. Din 2005, anul introducerii strategiei de țintire directă a inflației, România a reușit să mențină creșterea prețurilor în intervalul urmărit de banca centrală în numai șase dintre cei 21 de ani analizați. În 12 ani, inflația a depășit limita superioară a intervalului.

„Această analiză comparativă arată că România se distinge în mod nefericit, din păcate, prin cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune”, a afirmat Cosmin Marinescu.

Comparația prezentată de oficial arată că Cehia a depășit intervalul țintit în cinci ani, Polonia în șase, iar Ungaria în zece.

Viceguvernatorul consideră că rezultatele indică limite ale eficienței politicii monetare, dar și vulnerabilități mai ample ale economiei. În cazul românilor, această persistență a inflației înseamnă că majorările salariale pot fi anulate parțial sau chiar integral de scumpiri.

Un angajat care primește o majorare salarială de 5%, într-un an în care prețurile cresc cu 6,61%, înregistrează în continuare o pierdere a puterii de cumpărare de aproximativ 1,5%. Un alt avertisment important privește riscul de stagflație.

„Anul 2026 a adus provocări neanticipate care au cimentat deciziile de menținere a ratei dobânzii de politică monetară”, a explicat viceguvernatorul.

Oficialul a vorbit despre „amânarea ciclului de relaxare” și despre un context economic cu perspective recesioniste.

Economistul Adrian Negrescu explică ce urmează pentru români în 2027

La ora actuală, principala problemă a gospodăriilor este combinația dintre prețurile ridicate și costul încă mare al finanțării. Pentru a înțelege mai bine ce schimbări vor fi pentru românii cu datorii, rate, cheltuieli lunare, facturi și achiziții periodice de bunuri necesare gospodăriei, am stat de vorbă cu economistul Adrian Negrescu.

Românii sunt prinși între prețuri mari și dobânzi care nu scad. Cât de mult se poate deteriora nivelul de trai în următoarele trimestre, mai ales pentru familiile care au credite și trăiesc de la un salariu la altul?

„Pentru multe familii, cel mai greu nu a trecut încă. Salariul real, adică ce poți cumpăra efectiv cu banii primiți, scade de mai bine de un an. August a fost a 14-a lună la rând în care puterea de cumpărare a salariilor a mers în jos. Oamenii primesc puțin mai mulți bani pe fluturaș, dar la casă, la pompă și la facturi pleacă și mai mulți.

Iarna care vine nu ajută. BNR se așteaptă ca inflația să crească din nou până la sfârșitul anului, din cauza energiei și a carburanților. Familia care plătește o rată la bancă și trăiește de la o lună la alta nu mai are de unde să taie. Întâi renunță la concedii și la cumpărăturile mari, apoi începe să taie din lucrurile de bază sau să se împrumute ca să ajungă la salariu. Mă aștept ca următoarele două-trei trimestre să fie cele mai apăsătoare pentru acest segment. Nu va fi o prăbușire bruscă, ci o eroziune lentă, lună de lună, a nivelului de trai”, ne-a explicat economistul.

BNR avertizează că dobânzile ar putea rămâne înghețate încă multe trimestre. Ce înseamnă concret acest lucru pentru românii cu rate la bancă? Există riscul ca tot mai mulți să nu-și mai poată plăti datoriile?

„Pe scurt, nu vine nicio ușurare la rată în curând. BNR ține dobânda-cheie la 6,50%, iar economiștii băncilor nu se așteaptă la reduceri cel puțin până în vara anului viitor. Pentru cine are un credit cu dobândă variabilă, rata rămâne practic la nivelul de azi. Un credit ipotecar de 300.000 de lei pe 30 de ani înseamnă în continuare o rată de peste 2.100 de lei pe lună. Cine spera să respire mai ușor în 2027 trebuie să-și facă bugetul fără să conteze pe asta.

Riscul de neplată există, dar deocamdată nu vorbim de un val. Românii își plătesc, în general, foarte disciplinat ratele la casă. La populație, creditele neperformante sunt chiar în scădere, sub 3% la începutul anului. Semnalul de alarmă vine din altă parte: la firme, creditele cu probleme au crescut vizibil. Când o firmă intră în dificultate, reduce salarii sau disponibilizează, iar peste câteva luni problema ajunge și în buzunarul angajaților cu credite. Cei mai expuși sunt cei care au luat credite de consum scumpe ca să acopere cheltuieli curente. Sfatul meu este simplu: dacă simțiți că nu mai faceți față, mergeți la bancă înainte de prima rată întârziată, nu după. Băncile au tot interesul să găsească o soluție, fie o reeșalonare, fie o perioadă de grație”, a punctat Adrian Negrescu.

România are una dintre cele mai persistente inflații din regiune. Când ar putea simți românii o îmbunătățire reală a puterii de cumpărare? Ce ne așteaptă în 2027: o relaxare sau un nou an de sacrificii financiare?

„Avem în continuare cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 6,5%, aproape dublu față de media europeană. O îmbunătățire reală, adică salarii care cresc vizibil mai repede decât prețurile, nu o văd mai devreme de a doua jumătate a lui 2027. Asta se va întâmpla doar dacă inflația scade, iar bugetul pe 2027 nu aduce noi șocuri.

2027 nu va fi un an al relaxării, ci, în cel mai bun caz, un an al stabilizării. Statul trebuie să mai reducă deficitul cu aproximativ 1% din PIB, iar dobânzile pe care le plătim la datoria publică cresc. Guvernul promite că nu vor crește taxele, iar ministrul Finanțelor spune că nu își dorește taxe noi, dar nici nu le exclude. Personal, cred că românii nu mai pot duce încă un val de taxe. Ajustarea trebuie făcută prin reforma statului și prin colectarea banilor care se pierd azi prin evaziune.

Concret, prima parte a lui 2027 va semăna cu sfârșitul lui 2026: prețuri mari, rate neschimbate și prudență la cheltuieli. Dacă lucrurile merg bine, a doua parte a anului ar putea aduce primele semne că salariile recuperează teren. Până atunci, pentru familii, cuvântul de ordine rămâne prudența: fondul de urgență înaintea cumpărăturilor mari și niciun credit nou fără un calcul serios” a încheiat economistul Adrian Negrescu.

Ai mai putea citi și: Vine nota de plată pentru românii care câștigă în lei și cheltuiesc în euro. Ce înseamnă pentru noi euro la 5,35 lei și cât ne-ar costa pragul de 6 lei