Avertisment dur al BNR. Românii pierd banii la saltea. Ce se întâmplă cu salariile şi pensiile în 2026

BNR arată în fiecare zi cum se devalorizează moneda naţională, iar inflaţia creşte, astfel că veniturile şi economiile românilor îşi pierd din valoare.

„Într-un climat economic în care inflaţia continuă să erodeze puterea de cumpărare, cea mai riscantă decizie financiară a momentului nu este investiţia, ci pasivitatea. Datele economice arată clar: banii ţinuţi cash, în conturi sau „la saltea”, pierd valoare de la o lună la alta”, se arată într-o analiză a xtb.

Potrivit acestora, România se află într-un paradox economic rar: deşi inflaţia rămâne ridicată, accesibilitatea locuirii este mai bună decât în 2019, iar raportul dintre venituri, dobânzi şi rate lunare favorizează deciziile active, nu aşteptarea.

Într-un mediu inflaţionist, economiile neinvestite nu sunt neutre, ci se devalorizează constant. Puterea de cumpărare a banilor scade, iar amânarea deciziilor financiare înseamnă, în termeni reali, pierdere de capital.

Alte articole

Curs BNR 29 ianuarie 2026: Aurul, un nou record istoric, creştere spectaculoasă!

Anunţul BNR despre depozitele românilor, ce se întâmplă cu banii din bănci. Aurul, la un nou record!

Anunţul BNR despre depozitele românilor, ce se întâmplă cu banii din bănci. Aurul, la un nou record!

„Piaţa imobiliară nu trebuie privită prin prisma fricii, ci a oportunităţii matematice. În ianuarie 2026, ne aflăm într-un punct unic: avem salarii aproape duble faţă de 2019, dar acces la dobânzi mai mici decât atunci. A ţine banii ‘la saltea’ într-un context de inflaţie ridicată este cea mai sigură metodă de a pierde capital. Banii trebuie să circule. Investiţia într-o refinanţare care îţi reduce rata şi îţi eliberează lichiditate lunară este cea mai sănătoasă formă de igienă financiară. Practic, te foloseşti de contextul bancar pentru a-ţi proteja munca”, afirmă analistul Claudiu Trandafir, CEO Ofertebancare.ro.

Analiza comparativă 2019-2026 indică faptul că salariul mediu net aproape s-a dublat faţă de 2019, în timp ce dobânzile fixe disponibile în prezent sunt sub nivelurile considerate „bune” în urmă cu şapte ani. Chiar dacă preţurile pe metru pătrat au crescut, efortul lunar pentru plata unei rate raportat la venit este mai mic în prezent, iar accesul la creditare este mai eficient din punct de vedere matematic.

Conform datelor statistice, salariul mediu net a crescut cu peste 80% (de la aproximativ 3.100 lei în ianuarie 2019 la peste 5.700 lei în prezent), iar pe partea de dobânzi, în ianuarie 2019, o dobândă fixă „bună” era de 5,7% – 6%, În prezent, băncile „se bat” în oferte de refinanţare cu dobânzi fixe ce pornesc de la 4,59%.

În 2026, inflația rămâne una dintre cele mai mari preocupări financiare pentru gospodăriile din România. Oamenii nu mai sunt atenți doar la economisire, ci și la viitorul financiar pe termen lung. Banii „în repaus” își pierd valoarea de la o lună la alta, iar teama de inflația în creștere face ca orice plan să impună o soluție care să țină pasul cu scumpirile, a declarat, la rândul său, analistul XTB Radu Puiu.

Potrivit acestuia, întrebarea corectă nu este doar cum obții un randament, ci cum îți protejezi puterea de cumpărare. Randamentul real, cel care rămâne după inflație, face diferența dintre un obiectiv financiar atins și unul amânat.

Un portofoliu construit pentru 2026 nu promite imunitate la fluctuații. Aurul poate adăuga stabilizare, obligațiunile pot echilibra, iar acțiunile pot susține creșterea pe termen lung. Succesul pe termen lung este dat de diversificare și consecvență, nu de căutarea unei soluții perfecte, mai arată Radu Puiu.

Depozitul bancar versus scumpirile frecvente
Pentru mulți, depozitul bancar rămâne reflexul de siguranță. Are un rol clar, oferă predictibilitate și este util pentru fondul de urgență. Limita apare atunci când dobânda nu reușește să țină pasul cu scumpirile, iar economiile își pierd valoarea în timp.

Investițiile la bursă nu sunt un înlocuitor direct pentru depozite, ci un instrument complementar, cu un orizont mai lung, construit tocmai pentru a depăși inflația. De aceea, investițiile merită privite ca un instrument de siguranță financiară, nu ca o promisiune de îmbogățire rapidă, mai arată Radu Puiu.

Un portofoliu orientat spre protecția la inflație nu se bazează pe o singură direcție. Acesta are o structură echilibrată, prin diversificare între clase de active care reacționează diferit la dobânzi, creștere economică și volatilitate. Ideea este să nu depinzi de un singur scenariu, iar dacă o componentă este afectată de context, alta poate compensa.

Aurul, componentă defensivă
Metalele prețioase sunt, în mod tradițional, o componentă defensivă în fața inflației. Aurul este folosit frecvent ca element de protecție în perioade cu incertitudine sau schimbări de regim al dobânzilor. Dacă vorbim despre un portofoliu echilibrat, aurul este o piesă de stabilizare, mai arată Radu Puiu.

Obligațiunile, ancoră de echilibru în portofoliu
Obligațiunile sunt relevante pentru investitorii care caută stabilitate. În locul unui singur emitent, mulți investitori aleg expuneri diversificate prin instrumente care acoperă coșuri de obligațiuni. Pot fi obligațiuni guvernamentale sau corporate, cu scadențe mai scurte sau mai lungi, iar fiecare categorie reacționează diferit la schimbările de dobândă.

În 2026, maturitatea obligațiunilor este importantă. Cele pe termen lung sunt, de regulă, mai sensibile la variațiile de dobândă decât cele pe termen scurt. De aceea, combinația dintre scadențe poate fi ajustată în funcție de scenariul macroeconomic, astfel încât portofoliul să rămână echilibrat.

Acțiunile, sursa randamentelor pe termen lung
Acțiunile rămân componenta care susține creșterea pe termen lung, însă selecția și disciplina contează. În perioade cu presiuni pe costuri și inflație, atenția se îndreaptă către companii cu marje solide și capacitate de a transfera o parte din costuri în preț.

Unele sectoare tind să fie mai reziliente în astfel de contexte, precum utilitățile, sănătatea sau energia, în timp ce tehnologia poate rămâne atractivă atunci când este susținută de venituri recurente și cerere structurală. Companiile care vând produse de care oamenii au nevoie indiferent de preț (consumul de bază) reprezintă o altă categorie rezistentă la inflație.

În plus, așa numiții „Aristocrați ai dividendelor”, adică firmele care își măresc dividendele de zeci de ani au, de regulă, modele de business solide și pot transfera costurile crescute către clienți.

În investiții, nu doar instrumentele contează, ci și comportamentul. Mulți investitori pierd nu pentru că aleg „greșit”, ci pentru că reacționează impulsiv la titlurile din presă, la fluctuații pe termen scurt și la comparația cu alți investitori. O percepție sănătoasă înseamnă să separi zgomotul de informația relevantă, să accepți volatilitatea ca parte din proces și să nu transformi fiecare decizie de investiții într-un test personal, punctează Radu Puiu.

Alertă BNR. La ce trebuie să se aştepte românii în 2026. Anunţul făcut de Mugur Isărescu la ora 13.00

Potrivit acestuia, o regulă simplă este să investești doar banii de care te poți lipsi, nu economiile necesare pentru traiul zilnic sau pentru cheltuieli imediate. La fel de important este să îți definești toleranța la risc și să rămâi consecvent, inclusiv atunci când piața se mișcă în direcții neplăcute pe termen scurt. Investițiile pe termen lung se construiesc prin răbdare și ajustări periodice, nu prin reacții rapide.

Și imobiliarele sunt o soluție
Pe de altă parte, analistul Claudiu Trandafir susține că, deşi preţul pe metru pătrat a crescut (media naţională de la aproximativ 1.250 euro la 1.950 euro), efortul financiar pentru plata ratei raportat la salariul mediu este mai mic în 2026.

„Atât în 2019, cât şi în 2026, mediul economic este marcat de riscuri interne şi externe, însă experienţa arată că perioadele de incertitudine pot genera oportunităţi pentru cei care acţionează strategic. În 2019, instabilitatea legislativă internă, tranziţia de la ROBOR la IRCC şi tensiunile politice s-au suprapus peste un context internaţional dominat de războiul comercial SUA-China, Brexit şi încetinirea economiei europene. În 2026, principalele ameninţări sunt inflaţia, care erodează economiile pasive, şi un context extern tensionat, caracterizat de conflicte regionale, instabilitate geopolitică şi reconfigurarea pieţelor de energie, cu impact direct asupra costurilor şi deciziilor economice”, arată analiza citată.

Pentru românii cu credite contractate în ultimii ani, refinanţarea devine una dintre cele mai eficiente forme de „igienă financiară”. Mutarea unui credit cu dobândă variabilă ridicată către o dobândă fixă mai mică poate genera economii lunare de 900-1.000 de lei, bani care altfel ar fi pierduţi prin inflaţie.

„În perioadele inflaţioniste, deciziile financiare nu mai sunt despre curaj sau frică, ci despre calcule corecte. În 2026, contextul bancar permite optimizarea costurilor prin refinanţare şi repoziţionarea inteligentă a creditelor. Cine îşi analizează datele şi acţionează informat îşi poate proteja capitalul chiar şi într-un mediu economic tensionat”, a adăugat Claudiu Trandafir.

BNR, anunț despre evoluția inflației din acest an. Ce spune despre creșterea economică

Rata anuală a inflaţiei va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 şi pe o traiectorie fluctuantă, potrivit noilor date şi analize publicate de Banca Naţională a României (BNR). Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului de administraţie au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei.

Banca centrală a publicat joi minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 19 ianuarie 2026, când a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 şi pe o traiectorie fluctuantă. S-a observat că descreşterea din trimestrul I 2026 va fi antrenată de factori pe partea ofertei, în principal de evoluţia cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi de efecte de bază. Influenţele acestora se vor suprapune efectelor directe tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent”, au subliniat membrii Consiliului.

S-a convenit că acţiunea factorilor pe partea ofertei rămâne totuşi o sursă de riscuri în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, dar mai cu seamă incertitudinile asociate evoluţiei pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.

BNR: Stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026

În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a concluzionat că din partea acestora se vor resimţi presiuni neutre sau uşor dezinflaţioniste în perspectivă apropiată, date fiind, pe de o parte, probabila adâncire accentuată a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 şi în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum, iar, pe de altă parte, decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum şi dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare din unele sectoare furnizoare de bunuri şi servicii pentru populaţie.

În acelaşi timp, s-a arătat că presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt de aşteptat să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, în contextul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din anii precedenţi, arată BNR.

Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei.

S-a sesizat că evoluţia implică o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susţinută probabil de formarea brută de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili. Un aport pozitiv este posibil şi din partea exportului net, în condiţiile în care, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a conservat ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea faţă de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar cel de cont curent de cont curent s-a reamplificat doar uşor faţă de perioada similară a anului precedent, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a balanţelor veniturilor, au remarcat membrii Consiliului.

Incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate
„Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”, au susţinut membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a considerat că incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, date fiind conflictele geopolitice şi tensiunile comerciale globale, dar şi planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.

Membrii Consiliului au subliniat din nou cerinţa atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, evidenţiind şi semnalele pozitive date de acţiunile/demersurile întreprinse în acest scop în ultimele luni ale anului trecut. S-a reiterat că atragerea şi utilizarea fondurilor europene sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Anunț important al BNR: ce se va întâmplă cu salariile în 2026

Dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne un motiv de îngrijorare pentru Banca Naţională a României (BNR), însă direcţia în care vor evolua aceste costuri nu este clară, în condiţiile în care o serie de factori acţionează în sensuri opuse, reiese din minuta primei şedinţe de politică monetară.

Membrii Consiliului de administraţie al BNR au apreciat că presiunile salariale pot rămâne ridicate „cel puţin în viitorul apropiat”, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a inflaţiei şi al comportamentului anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, dar şi în contextul majorării salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 şi al „deficienţelor structurale persistente” ale pieţei muncii, potrivit ZF, citat de Mediafax.

„S-a apreciat că dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne preocupantă (…) majorarea salariului minim (…) şi deficienţele structurale persistente ale pieţei muncii (…) ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat”, se arată în document.

Varianta contrară a BNR
În sens contrar, BNR notează că ar urma să acţioneze măsurile de consolidare fiscală din 2025 şi de la începutul anului curent, inclusiv componenta de politică salarială şi de angajări în sectorul public.

Măsurile vor avea potenţiale efecte de temperare asupra cererii de consum, a costurilor şi profiturilor companiilor, precum şi asupra activităţii investiţionale.

Totodată, banca centrală indică faptul că, pe lângă consolidarea fiscală, presiunile din piaţa muncii ar putea fi influenţate şi de factori precum utilizarea angajaţilor extracomunitari, extinderea digitalizării şi automatizării, dar şi de tensiunile comerciale globale, elemente care ar putea contribui la moderarea costurilor cu forţa de muncă.