Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Războiul din Orientul Mijlociu poate lovi economia României, scumpirea petrolului ar putea anula prognoza actuală de inflație susţine un oficial BNR.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, avertizează că escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot avea efecte directe asupra economiei românești. Potrivit acestuia, o majorare permanentă de 10% a prețului petrolului ar putea crește inflația anuală cu aproximativ 0,3 puncte procentuale, suficient pentru a anula estimările actuale privind evoluția inflației.

Declarația a fost făcută marți, în cadrul dezbaterii „Rethink Economics – De la măsuri urgente la strategii de dezvoltare”, organizată de Rethink România.

Viceguvernatorul BNR a subliniat că deteriorarea situației de securitate din Orientul Mijlociu generează volatilitate puternică pe piețele energetice și financiare.

Alte articole

Anunţul BNR despre banii românilor după ce bursele s-au prăbuşit, iar cotaţiile petrolului urcă vertiginos

Viceguvernatorul BNR vine cu vești bune pentru români: „2026 trebuie să fie, pentru România, anul fondurilor europene”

„Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea şi sporeşte volatilitatea la nivel global, în special pe pieţele produselor energetice, dar şi pe pieţele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulenţe geopolitice şi de securitate. Estimările privind impactul macroeconomic al creşterii preţului petrolului indică anumite riscuri de contagiune şi pentru economiile europene, inclusiv în cazul României, iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare va evidenţia un impact propagat şi persistent. România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, care se cifrează la circa 1,5% din PIB ca medie anuală pentru perioada anilor 2022-2024, în reducere însă către 1% din PIB pentru 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa 0,3% ceea ce, din păcate, ar anula complet estimările de inflaţie actuale. Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situaţie care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene şi deci şi pentru noi, pentru România, într-o lamă cu două tăişuri„, a spus Cosmin Marinescu, potrivit AGERPRES.

Riscuri pentru piețele financiare și investiții
El a menţionat că există şi perspectiva ca marile fonduri de investiţii, care sunt deja foarte atente la evoluţiile din zona Golfului, să-şi reconsidere unele expuneri la nivel global.

„Noi, la Banca Naţională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă raţională la necesitatea consolidării finanţelor publice, obiectiv care impune consecvenţă de-a lungul anilor. Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ea este o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi pentru stabilitatea macroeconomică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să corectăm dezechilibrele structurale. Ca Bancă Centrală privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaţioniste şi asupra riscului suveran. Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanţei externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziţiei bugetare, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB în termeni ESA, nu s-a translatat însă şi într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent„, a afirmat Cosmin Marinescu.

Anunţul BNR despre banii românilor după ce bursele s-au prăbuşit, iar cotaţiile petrolului urcă vertiginos

Potrivit viceguvernatorului BNR, ponderea în PIB-a deficitului de cont curent s-a redus doar uşor, la 7,95% faţă de 8,2% din PIB în 2024.

„Acestea sunt niveluri ridicate care trădează şi deficienţe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătăţească şi pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel anual estimat de 57%, graţie fluxului ridicat de fonduri europene. În acelaşi timp, evoluţiile macroeconomice din 2025 arată că economia îşi schimbă treptat sursele de creştere. Conform actualizărilor INS, creşterea economică pentru 2025 a mai avansat puţin, la 0,7%. Putem spune că este o performanţă economică deloc de neglijat într-un an caracterizat prin presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetar. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuţia sporită a investiţiilor faţă de aportul consumului, contribuţie de 1% faţă de doar 0,4% în cazul consumului„, a declarat Cosmin Marinescu.

Bugetul pe 2026, așteptat ca semnal de stabilitate
El a subliniat că trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs de creştere economică prin măsuri de extinderea competitivităţii în sfera mediului de afaceri, pentru a obţine un reviriment al producţiei care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, deci dinspre consum către producţia internă.

Avertismentul unui fost ministru de Finanţe: Lumea a intrat în antecamera celei mai mari crize financiare din istorie

„Consolidarea încrederii în politicile statului este însă esenţială pentru susţinerea investiţiilor. În acest sens, sperăm să avem curând bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică şi economică, un semnal deosebit de important în perioada complicată pe care o traversăm”, a mai spus Cosmin Marinescu.

Curs BNR interbancar miercuri, 11 martie 2026: