Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Războiul din Orientul Mijlociu poate lovi economia României, scumpirea petrolului ar putea anula prognoza actuală de inflație susţine un oficial BNR.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, avertizează că escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot avea efecte directe asupra economiei românești. Potrivit acestuia, o majorare permanentă de 10% a prețului petrolului ar putea crește inflația anuală cu aproximativ 0,3 puncte procentuale, suficient pentru a anula estimările actuale privind evoluția inflației.

Declarația a fost făcută marți, în cadrul dezbaterii „Rethink Economics – De la măsuri urgente la strategii de dezvoltare”, organizată de Rethink România.

Viceguvernatorul BNR a subliniat că deteriorarea situației de securitate din Orientul Mijlociu generează volatilitate puternică pe piețele energetice și financiare.

Alte articole

BNR va cerceta averile a peste 12.000 de români din mai mult de 1.300 de localități. Când vor merge reprezentanții băncii acasă la români

BNR anunță inflație galopantă până în vară. Prețurile continuă să urce în mod accelerat

„Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea şi sporeşte volatilitatea la nivel global, în special pe pieţele produselor energetice, dar şi pe pieţele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulenţe geopolitice şi de securitate. Estimările privind impactul macroeconomic al creşterii preţului petrolului indică anumite riscuri de contagiune şi pentru economiile europene, inclusiv în cazul României, iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare va evidenţia un impact propagat şi persistent. România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, care se cifrează la circa 1,5% din PIB ca medie anuală pentru perioada anilor 2022-2024, în reducere însă către 1% din PIB pentru 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa 0,3% ceea ce, din păcate, ar anula complet estimările de inflaţie actuale. Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situaţie care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene şi deci şi pentru noi, pentru România, într-o lamă cu două tăişuri„, a spus Cosmin Marinescu, potrivit AGERPRES.

Riscuri pentru piețele financiare și investiții
El a menţionat că există şi perspectiva ca marile fonduri de investiţii, care sunt deja foarte atente la evoluţiile din zona Golfului, să-şi reconsidere unele expuneri la nivel global.

„Noi, la Banca Naţională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă raţională la necesitatea consolidării finanţelor publice, obiectiv care impune consecvenţă de-a lungul anilor. Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ea este o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi pentru stabilitatea macroeconomică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să corectăm dezechilibrele structurale. Ca Bancă Centrală privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaţioniste şi asupra riscului suveran. Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanţei externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziţiei bugetare, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB în termeni ESA, nu s-a translatat însă şi într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent„, a afirmat Cosmin Marinescu.

Anunţul BNR despre banii românilor după ce bursele s-au prăbuşit, iar cotaţiile petrolului urcă vertiginos

Potrivit viceguvernatorului BNR, ponderea în PIB-a deficitului de cont curent s-a redus doar uşor, la 7,95% faţă de 8,2% din PIB în 2024.

„Acestea sunt niveluri ridicate care trădează şi deficienţe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătăţească şi pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel anual estimat de 57%, graţie fluxului ridicat de fonduri europene. În acelaşi timp, evoluţiile macroeconomice din 2025 arată că economia îşi schimbă treptat sursele de creştere. Conform actualizărilor INS, creşterea economică pentru 2025 a mai avansat puţin, la 0,7%. Putem spune că este o performanţă economică deloc de neglijat într-un an caracterizat prin presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetar. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuţia sporită a investiţiilor faţă de aportul consumului, contribuţie de 1% faţă de doar 0,4% în cazul consumului„, a declarat Cosmin Marinescu.

Bugetul pe 2026, așteptat ca semnal de stabilitate
El a subliniat că trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs de creştere economică prin măsuri de extinderea competitivităţii în sfera mediului de afaceri, pentru a obţine un reviriment al producţiei care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, deci dinspre consum către producţia internă.

Avertismentul unui fost ministru de Finanţe: Lumea a intrat în antecamera celei mai mari crize financiare din istorie

„Consolidarea încrederii în politicile statului este însă esenţială pentru susţinerea investiţiilor. În acest sens, sperăm să avem curând bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică şi economică, un semnal deosebit de important în perioada complicată pe care o traversăm”, a mai spus Cosmin Marinescu.

CURS BNR: Euro scade, dolarul crește. Aurul se îndreaptă spre maximul istoric

Euro și francul elvețian s-au depreciat față de leu, iar dolarul american continuă să crească, în timp ce gramul de aur s-a scumpit din nou.

Moneda națională s-a apreciat cu:

• 0,18 bani față de euro, până la 5,0937 lei,
  0,11 bani față de francul elvețian, până la 5,6377 lei.

Potrivit cursului calculat Banca Națională a României (BNR), dolarul a fost cotat la 4,3887 lei, în creștere cu 0,92 de bani de la 4,3795 lei, cât era în ședința precedentă.

Gramul de aur continuă avansul, după ce s-a majorat cu 3.6795 lei, până la 732.3520 lei. Recordul a fost înregistrat pe 29 ianuarie 2026, când aurul a consemnat un vârf de 755.145 lei.

Curs BNR interbancar miercuri, 11 martie 2026: 

Ce înseamnă o creştere permanentă cu 10 % a prețului petrolului pentru România şi cum s-ar putea modifica estimările pentru inflaţia din 2026 – viceguvernator BNR, Cosmin Marinescu 

Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulențe geopolitice și de securitate.

”Estimările privind impactul macroeconomic al creșterii prețului petrolului indică anumite riscuri de contagiune și pentru economiile europene, inclusiv în cazul României. Iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent”, a declarat Cosmin Marinescu.

România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă.

”Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale”.

”Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situație care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene și România, într-o lamă cu două tăișuri. Depinde însă dacă putem să temperăm riscurile estimate. Totodată, există și perspectiva ca marile fonduri de investiții, care sunt deja foarte atente la evoluțiile din zona Golfului, să-și reconsidere unele expuneri la nivel global”, a precizat viceguvernatorul BNR.

El a precizat că acesta este un motiv suplimentar ca reducerea deficitului bugetar să nu fie opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Numai astfel se poate reveni la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale.

”Ca bancă centrală, privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran”, spune Marinescu.

Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanței externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziției bugetare, evaluat la circa 1,3 puncte procentuale din PIB, în termeni ESA, nu s-a translatat și într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent. Ponderea în PIB a acestuia s-a redus doar ușor, la 7,95%, de la 8,2% din PIB în 2024.

Acestea sunt niveluri ridicate, care trădează și deficiențe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătățească și pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57%, grație fluxului ridicat de fonduri europene.

În același timp, evoluțiile macroeconomice din 2025 arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Conform actualizărilor INS, creșterea economică din anul 2025 a mai avansat puțin, la 0,7%. Putem spune că este o performanță deloc de neglijat, într-un an aflat sub presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetară.

Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului.

Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială pentru susținerea investițiilor. În acest sens, sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate.

Discursul guvernatorului arată că fondurile europene au contribuit în mod fundamental la dezvoltarea României. Cele aproape 100 de miliarde de euro demonstrează avantajul net al apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au susținut multiple obiective de dezvoltare, inclusiv gestionarea unor perioade de criză.

În pofida unor blocaje, PNRR a reușit să fie un catalizator și o importantă sursă de finanțare pentru reforme și investiții. Însă timpul nu este de partea noastră, având în vedere că mai sunt doar câteva luni până când acest instrument ajunge la termen.

Legătura între absorbția fondurilor europene și consolidarea fiscală este evidentă și esențială. Finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, însă conduce și la creșterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investițiilor private. Și din acest motiv utilizarea fondurilor europene este atât de importantă.