Avertismentul BNR, de ce statul scumpeşte creditele românilor în fiecare săptămână

Avertisment dur de la BNR: Băncile românești, tot mai captive în mrejele statului, în timp ce finanțarea economiei rămâne în plan secund. Sistemul bancar românesc traversează o transformare profundă, marcată de o orientare tot mai accentuată către finanțarea statului în detrimentul economiei reale. Potrivit Raportului Anual al BNR pentru 2024, băncile din România au ajuns la cea mai mare expunere suverană din Uniunea Europeană, cu 27% din bilanț direcționat către administrația publică centrală, din care 21,5% doar în titluri de stat. În total, aproape 200 de miliarde de lei sunt blocate în astfel de instrumente financiare, iar alte 50 de miliarde au fost acordate sub formă de credite guvernamentale, în creștere anuală cu 34,5%, notează zf.ro.

Vezi și BNR a dat cea mai bună veste „din ultimii 35 de ani”. Toți românii din țară și străinătate trebuie să afle

Această tendință îngrijorează BNR, care atrage atenția că intervenția statului pe piața creditului poate spori riscurile la adresa stabilității financiare, în pofida beneficiilor aparente, precum consolidarea lichidității și solvabilității instituțiilor de credit.

Statul devine principalul client al băncilor

Alte articole

BNR anunţă marea schimbare de la 5 ianuarie 2026. Se aplică în fiecare zi de la ora 13.00

Avertisment sever de la BNR. România riscă noi taxe dacă dezechilibrele bugetare persistă în 2026

Titlurile de stat au devenit principalul motor al creșterii activelor bancare în 2024, contribuind decisiv la majorarea cu 7,4% a activelor brute, până la 915,6 miliarde de lei. În paralel, ritmul de creștere al creditării sectorului neguvernamental – respectiv populația și companiile – a fost de doar 8,8%, în timp ce ponderea acestora în bilanțuri s-a redus la 46%.

Această realitate dezvăluie o decuplare tot mai pronunțată între sistemul bancar și economia reală, în condițiile în care relația dintre bănci și stat s-a consolidat semnificativ. Mai mult, 21,1% din titlurile de stat deținute de bănci sunt denominate în valută, aspect stimulat de reglementările europene care permit tratamente prudențiale favorabile.

Creditarea privată, lăsată în plan secund

Pe fondul creșterii accelerate a datoriei publice – care a depășit 50% din PIB, față de 12% în urmă cu 15 ani – și a nevoii Ministerului Finanțelor de a atrage peste 230 miliarde de lei pentru finanțarea deficitului bugetar în 2025, băncile au devenit un canal de finanțare preferențial. Acestea au la dispoziție un surplus de lichiditate generat de faptul că depozitele (126 mld. euro) sunt semnificativ mai mari decât creditele private (85 mld. euro), iar diferența este direcționată, în bună măsură, spre titluri de stat.

Panică pentru românii cu bani la saltea și depozite bancare. Anunț fulger de la BNR

Economia, însă, rămâne subfinanțată: companiile continuă să fie creditori net față de bănci, cu mai multe depozite decât credite accesate. Situația este agravată și de o lipsă de apetit pentru creditare manifestată de bănci, despre care un oficial BNR a afirmat recent că au devenit „lazy”, prea comode pentru a-și asuma riscuri în susținerea sectorului privat.

Limite legale și riscuri sistemice
Totuși, expunerea băncilor pe titluri de stat este limitată legal, iar unele instituții au atins deja aceste plafoane. În acest context, se pune problema atragerii unor linii externe de finanțare, inclusiv de la băncile-mamă. Însă această soluție, deși fezabilă, este considerată riscantă de analiști.

„Expunerea externă mai mare ar contraveni obiectivului de suveranitate financiară și ar aduce costuri suplimentare, întrucât împrumuturile private externe sunt mai scumpe decât cele guvernamentale“, avertizează analistul economic Aurelian Dochia.

BNR subliniază că legătura cu statul nu se oprește la expunerile directe. Garanțiile oferite prin programe guvernamentale (precum cele pentru locuințe sau IMM-uri) însumează 4,8% din active, iar băncile cu capital majoritar de stat dețin o cotă de piață de 14,2%.

În paralel, băncile cu capital românesc au ajuns să controleze 37,5% din activele sistemului, pe fondul consolidărilor și achizițiilor din ultimii ani.