Avertizare ONU: Acest secol va fi mai fierbinte, mai uscat şi mai expus ameninţării foametei

Ultimul raport dat publicităţii de Grupul Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC) a ajuns la concluzia că măsurile privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon ar putea să ne ofere mai mult timp pentru a ne adapta la o planetă mai caldă, scrie Agerpres.

Reducerea emisiilor încă din prezent, „măreşte intervalul de timp disponibil pentru adaptarea la un nivel particular al schimbărilor climatice”, conform raportului. Acelaşi document însă adaugă că „întârzierea aplicării măsurilor de reducere a emisiilor de CO2 ar putea elimina din opţiunile de acţiune de care dispunem în prezent”.

„În multe cazuri, nu suntem pregătiţi pentru riscurile legate de schimbările climatice cu care ne confruntăm deja”, avertizează şi Vicente Barros, din cadrul IPCC, într-un comunicat care însoţeşte raportul. „Investiţiile într-o mai bună pregătire în vederea schimbărilor climatice pot avea rezultate benefice atât pentru prezent, cât şi pentru viitor”, a mai adăugat el.

Raportul de luni subliniază „că ne asumăm un anumit nivel al încălzirii globale”, sustine Kelly Levin, expert în energie şi în climă în cadrul World Resources Institute din SUA.

Alte articole

UE se pregătește să introducă taxă pentru centralele pe gaz. De când vor fi românii buni de plată

Proiectul ZNSE, amânat în an electoral. Ce prevede și de ce a fost retras de Guvern

„În următoarele câteva decade ne vom închide într-un scenariu al schimbărilor climaterice care va construi o lume foarte diferită, în funcţie de alegerile pe care le facem încă de azi. Alegerile de azi vor influenţa riscurile pe care va trebui să ni le asumăm pentru tot restul secolului”, a mai adăugat ea.

Drept urmare, subliniază Kelly Levin, „adaptarea se impune drept principala zonă de interes în studiul schimbărilor climatice„. Însă paşii adaptativi – aşa cum ar fi construcţia unor diguri înalte care să protejeze aglomerările urbane din zonele de coastă de creşterea nivelului apei oceanului planetar, conservarea apei potabile şi modificarea arhitecturală şi structurală a oraşelor pentru a face faţă unor valuri mai frecvente de căldură – sunt şi ei destul de limitaţi, a mai adăugat ea. „Raportul sugerează că unele opţiuni ar putea necesita un consum mult prea mare de resurse, sau ar fi prea scumpe”, a avertizat ea.

Creşterea emisiilor de dioxid de carbon, dar şi a altor gaze cu efect de seră, a dus la o creştere a temperaturii medii anuale cu aproximativ 0,6 grade Celsius, faţă de nivelul din 1950, conform IPCC. Prima parte a acestui raport, ce a fost dată publicităţii în luna septembrie, ajungea la concluzia că, în cel mai bun scenariu, vom înregistra o creştere a temperaturii medii globale cu 1,6 grade Celsius, în timp ce în cel mai rău scenariu, temperatura medie anuala pe glob va creşte cu 3,7 grade Celsius.

În majoritatea cazurilor, schimbările climatice vor agrava probleme existente, aşa cum este cea cu privire la disponibilitatea apei în Africa Sub-Sahariană. Gheţarii vor continua să se topească la nivel global, fapt care va afecta rezervele de apă din anumite regiuni, iar topirea calotelor glaciare va duce la o creştere fără precedent a nivelului oceanului planetar.

Acest impact nu va fi resimţit la fel de toţi oamenii, ca de fiecare dată cei mai săraci fiind şi cei mai expuşi. „Pericolele aduse de fenomenul încălzirii globale vor afecta în mod direct vieţile oamenilor săraci, reducând recoltele agricole, condiţii în care va creşte preţul alimentelor de bază şi se va accentua insecuritatea alimentară a tuturor”, chiar şi a celor care se află deasupra pragului de subzistenţă în prezent. Pentru săraci însă, efectele „vor fi catastrofale” în cazul în care emisiile nu vor fi reduse, conform concluziilor experţilor.