Conform unor studii desfășurate în Europa, doar o treime dintre consumatorii europeni citesc informațiile nutriționale de pe etichetele produselor pe care le achiziționează. Asta deşi informarea despre produsele şi serviciile oferite de operatorii economici este cheia împotriva unor practici incorecte şi pentru eliminarea unor factori de risc pentru sănătatea noastră.
"Dacă are probleme de sănătate şi medicul de familie sau medicul specialist i-a recomandat să evite alimentele cu un conţinut ridicat de sare, consumatorul trebuie să se uite pe eticheta nutritionala și sa vadă ce cantitate de sare exista în acel produs. De asemenea dacă exista recomandări cu privire la evitarea produselor alimentare cu o cantitate mare de grăsimi saturate de asemenea consumatorul trebuie să se uite cu atenție pe declarația nutritionala și sa vadă dacă grasimile saturate din acel produs se incadreaza în recomandarea medicului specialist.", declară Costel Stanciu, Președintele Asociației Pro Consumatori, potrivit A1.ro.
Printre cele mai importante informații care ar trebui regăsite pe etichetă în momentul cumpărării unui produs sunt valoarea energetică, cantitatea de grăsimi saturate, cantitatea de carbohidrați, în special zaharuri şi cantitatea de sare.
"Să ştiu ceea ce cumpăr. Vizavi conţinutul de carne şi celelalte ingrediente, după aceea tot ce înseamnă procente nutritive privind compoziţia respectivă. Discutăm de pâine, vorbim cu gluten, fără gluten. Discutam de procent de grăsime, discutăm de energie, discutam de calorii. Fiecare trebuie să ştie ce cumpără.", a declarat Dragoș Frumosu, președinte Federația Sindicatelor din Industria Alimentară.
Unul dintre cei mai cunoscuţi factori de risc îl reprezintă aditivii alimentari, adică E-urile. Chiar dacă produsele vândute în Uniunea Europeană conţin aditivi care sunt verificaţi şi aprobaţi, se spune că „diferența dintre medicament și otravă o reprezintă doza", afirmație valabilă și când vine vorba de alimente. E-urile pot face rău în funcție de cantitatea în care le consumăm și de modalitatea în care introducem în meniul nostru zilnic produsele care le conţin.
"Din păcate, mulți, foarte mulți consumatori, nu înțeleg declarația nutritionala pentru ca nu au fost educati. Din studiul realizat de comisia europeana a reiesit ca statul roman aloca 0,003 bani pentru educarea și informarea unui consumator.", a spus și Costel Stanciu, Președintele Asociației Pro Consumatori.
"Haideti sa stabilim chiar si un criteriu. Daca avem mai mult de doua trei E-uri discutam de un produs conservat pe termen lung si care fara dubiu ca nu ne poate aduce niciun beneficiu nutritional.", spune Florin Bălănică, nutriționist.
Porția recomandată nu este o cerință legislativă obligatorie, dar este o informație importantă pe care ar trebui să o căutam pe eticheta produselor pentru a avea o dimensiune asupra marimii acesteia.
"Găsim E-uri alimentare şi în mezeluri şi în produse lactate şi în conserve şi în legume şi fructe uneori care nu sunt cultivate şi crescute corespunzător şi atunci această cantitate cumulată reprezintă mai mult în unele situaţii decât poate să suporte un organism.", declară și Dragoș Frumosu, președinte Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară.
Reducerea riscurilor este o preocupare tot mai des întâlnită în industrii dintre cele mai diverse, de la industria alimentară, textilă şi până la cea a tutunului. În acest sens se dezvoltă un portofoliu de produse care are scopul de a reduce posibilele efecte nocive la care ne expunem.
facebook
twitter
