Din cauza mediului agitat şi haotic în care trăim, adesea ne putem confrunta cu probleme la nivelul urechilor. Două dintre cele mai cunoscute afecţiuni ale acestor organe sunt urechile înfundate şi tinitusul, sau ţiuitul urechilor.

Urechile înfundate

Alte Articole

Bilanț vaccinare 16 mai 2021. România se apropie de pragul ...

Cine ar trebuie să-şi facă teste de anticorpi după vaccinarea ...

Bilanţ coronavirus 16 mai. Incidenţa COVID în Bucureşti a ...

Senzaţia de urechi înfundate poate să ascundă, printre altele, şi o afecţiune gravă cum ar fi otita. În cele mai multe cazuri, acest disconfort poate fi cauzat şi de dopurile de cerumen, de răceli sau poate să apară odată cu diferenţele de altitudine.

„Urechile înfundate apar de obicei în afecţiuni de acest nivel cum sunt otitele sau răceala. De asemenea, apar când sunt modificări de presiune. Soluţia este să deschizi gura şi să înghiţi aer pentru a se egaliza presiunea”, a declarat, pentru RomaniaTV.net, medicul Sorina Chitic.

Tinitusul – ţiuitul urechilor

Tinitusul sau ţiuitul urechilor poate să apară în urma expunerii la zgomote puternice, dar şi ca manifestare a unor afecţiuni severe. Ţiuitul urechilor reprezintă percepţia anormală a unor senzaţii auditive, în absenţa unor sunete exterioare. Ele sunt descrise ca ţiuituri, şuierături, fluierături, pocnete şi pot fi percepute ca provenind din interiorul urechii sau din afară.

Citeşte şi CURIOZITĂŢI şi SUPERSTIŢII despre STRĂNUT. Ce se întâmplă atunci când strănutăm

Perioadele intermitente de tinitus moderat, cu durată de câteva minute şi cu tonalitate înaltă, pot fi întâlnite, fără o semnificaţie patologică la oamenii cu funcţie auditivă normală. În schimb, perceperea anormală a unor zgomote în ureche poate afecta organismul pe o perioadă îndelungată de timp, poate influenţa negativ somnul, capacitatea de concentrare, ducând şi la tulburări psihice grave.

Atunci când ţiuitul apare bilateral, poate fi asociat cu instalarea surdităţii. Uneori, aceste zgomote pot fi auzite din cauza prezenţei unor dopuri de cerumen sau după expunerea la zgomote puternice (chiar şi atunci când ascultăm muzică la un volum ridicat). De obicei, în astfel de situaţii, simptomul dispare după ce este înlăturat factorul determinant. Dacă zgomotul continuă, acest lucru poate semnifica un anumit grad de hipoacuzie. În cazul în care ţiuitul este pulsatil poate fi vorba de o anomalie vasculară, precum tumoarea glomică, o ateromatoză carotidiană, o anomalie carotidiană sau un anevrism. Tinitusul poate să apără şi ca simptom al spondilozei cervicale, al hipertensiunii arteriale, al otitei, al migrenelor, al sclerozei multiple sau al unor infecţii de tipul meningitei.

Netratat, tinitusul poate duce la depresie. În cazul în care apare tinitusul este recomandat să se facă o serie de investigaţii medicale, precum audiograma sau chiar tomografia computerizată şi angiografia. În cazul în care este găsită cauza producătoare a tinitusului, tratamentul se poate face cu medicamente sau chirurgical.

Meseriile care implică riscul apariţiei tinitusului sunt cele în care angajatul se află permanent în zgomot: militarii care lucrează cu armament, piloţii, telefonistele, dactilografele, muncitorii din hale, etc.

La populaţia tânără, zgomotele în urechi apar în special la marii consumatori de cafea, ceai, ţigări, la cei cu un regim de viaţă haotic şi la cei care ascultă muzică în căşti sau la volum ridicat. De asemenea, şi stresul sau gălăgia de la locul de muncă pot fi o cauză declanşatoare.

Citeşte şi Din ce CAUZE se produce SUGHIŢUL. METODE care te ajută să te opreşti din sughiţat