Avion HAMAS, doborât de aviaţia israeliană

Drona, lansată din Fâșia Gaza, a fost doborâtă de armata israeliană cu o rachetă de tip Patriot, la sud de orașul Ashdod, situat pe litoralul Mării Mediterane, în centrul Israelului.

Mișcarea teroristă Hamas a anunțat că a trimis trei avioane fără pilot deasupra teritoriului Israelului, deși armata israeliană insistă că a fost un singur aparat.

Armata israeliană nu a precizat care erau capacitățile tehnice ale aparatului aerian fără pilot.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Hamas a anunțat că dispune de două tipuri de avioane fără pilot – unele destinate misiunilor militare de recunoaștere, altele dotate cu armament.

Alte articole

Alertă în zona Loft din Mamaia! O dronă a fost găsită în apă, iar autoritățile au intervenit de urgență

Bilanțul morților după ce o dronă s-a prăbușit pe o plajă de la Marea Neagră a ajuns la șapte. Rusia acuză Ucraina de „un atac deliberat asupra civililor” VIDEO

Organizația islamistă care deține controlul asupra Fâșiei Gaza a confirmat pierderea contactelor cu o dronă, explicând că aparatul viza sediul Ministerului israelian al Apărării, situat în Tel Aviv.

 Atât timp cât capacitatea militară a mişcării Hamas nu va fi anihilată, sau cel puţin redusă aproape la zero, orice discuţie despre o posibilă încetare a bombardamentelor israeliene în Fâşia Gaza este iluzorie – este părerea unanimă a liderilor israelieni conform unei analize publicate luni de AFP.

‘Guvernul israelian nu răspunde deocamdată apelurilor de încetare a focului pentru că dorim mai întâi să ne asigurăm că am tăiat orice poftă a Hamasului să o ia de la capăt peste şase luni sau un an’, explică ministrul Finanţelor, Yair Lapid, considerat o figură moderată în cabinetul Netanyahu.

Aviaţia militară israeliană bombardează necontenit de o săptămână Fâşia Gaza cu scopul de a neutraliza capacitatea militară a mişcării Hamas, ce controlează acest teritoriu din anul 2007. Dar, în opinia fostului şef al serviciului israelian de informaţii militare, Amos Yadlin, deşi bombardamentele israeliene sunt intense, ele nu au fost deocamdată suficient de eficiente pentru a atinge acest scop, din cele 170 de victime numai aproximativ 50 provenind din rândul combatanţilor grupării islamiste, restul fiind civili. 

Yadlin estimează că strategia armatei israeliene este de a provoca pierderi grele mişcării Hamas înainte de a lua în calcul tratative privind încetarea focului şi cabinetul Netanyahu doreşte ca prin acţiunile militare să-şi sporească şi forţa de negociere.

De altfel, această strategie ar fi fost pusă la punct după terminarea ultimului conflict armat din Fâşia Gaza, în noiembrie 2012. Conform unui general israelian care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului, Tsahalul (armata israeliană) a întocmit atunci o listă cu principalele ţinte care trebuie lovite în Fâşia Gaza, listă denumită ‘pain map’ (harta durerii), printre ale cărei priorităţi se află distrugerea unităţile de producere a rachetelor.

În aceste condiţii, guvernului Netanyahu pare să-i convină faptul că Hamasul condiţionează orice negociere de încetarea raidurilor israeliene. Mişcarea islamistă mai cere ridicarea blocadei asupra Fâşiei Gaza şi eliberarea sutelor de prizonieri palestinieni eliberaţi în anul 2011 în schimbul soldatului israelian Gilad Shalit, dar arestaţi din nou, ulterior.

Totuşi, în ciuda discursului războinic, guvernul israelian nu a lansat deocamdată în Fâşia Gaza operaţiunea terestră evocată la începutul campaniei de atacuri aeriene. ‘Deşi coloane de tancuri se îndreaptă către sud şi unităţi de infanterie au fost masate la graniţa cu Fâşia Gaza, este evident că Israelul nu se grăbeşte să lanseze faza terestră a operaţiunii’, remarca duminică publicaţia Haaretz.

Motivaţia acestei precauţii poate fi determinată atât de temerea cu privire la pierderile de vieţi omeneşti în rândul soldaţilor israelieni, cât şi, mai ales, de riscul capturării unora dintre ei de către islamişti. Guvernul condus de Benjamin Netanyahu încearcă astfel să evite repetarea experienţei Gilad Shalit, recuperat după negocieri dificile în urma cărora Israelul a acceptat eliberarea a o mie de deţinuţi palestinieni. 

Pe de altă parte, obişnuitele intervenţii egiptene pentru medierea conflictelor dintre Israel şi Hamas sunt de data aceasta aproape inexistente. De altfel, nou alesul preşedinte egiptean, generalul al-Sissi, a scos în afara legii mişcările islamiste Hamas şi Fraţii Musulmani, din aceasta din urmă provenind predecesorul său, Mohamed Morsi, pe care l-a înlăturat de la putere prin forţă