Avocaţii ELENEI UDREA contestă votul din PARLAMENT. Prevederile legislative se bat cap în cap VIDEO

La votul de luni din Parlament, cererea de arestare preventivă a Elenei Udrea în dosarul Gala Bute a întrunit 170 de voturi favorabile şi 118 împotrivă.

Chiar dacă solicitarea DNA a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, numărul nu reprezintă majoritatea din numărul total al deputaţilor. De acest lucru vrea să se prevaleze avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, pentru a preîntâmpina o eventuală arestare a clientelei sale, mai ales că are de partea sa prevederile Statutului deputatului şi senatorului, care are forţă de leege.

„Cred că va fi o discuţie foarte interesantă privind votul din plen care, în opinia mea, nu întruneşte condiţiile legale, mai exact nu intră în prevederile articolului 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind Statutul deputatului şi senatorului. Ieri nu a fost întrunită majoritatea cerută de lege. Articolul 24 cere să existe o majoritate de jumătate plus unu din membrii Camerei. Ieri au fost doar 170 de voturi pentru din 199 minim necesare pentru aprobarea cererii„, susţine Striblea.

„Nu ştiu dacă vom contesta în mod direct deocamdată, ci vom invoca faptul că hotărârea respectivă e un vot de neavizare fiindcă, în condiţiile în care nu există o majoritate cerută de legea, orice altă hotărâre este o hotărâre împotrivă. Vom spune asta şi în faţa procurorilor şi în faţa instanţei”, a mai spus avocatul.

Alte articole

Elena Udrea mai face o încercare de a scăpa de condamnarea în dosarul Gala Bute. Decizia se anunţă pe 22 iunie

O nouă lovitură pentru Elena Udrea în timp ce aşteaptă să afle dacă va fi extrădată în România

Citeşte şi Elena Udrea, audiată la DNA în dosarul Gala Bute: „E o telenovelă fără sfârşit” – VIDEO

Articolul din Statut, invocat de Striblea, prezintă procedura prin care un parlamentar poate fi reţinut, arestat sau percheziţionat. Aceste acţiuni nu pot avea loc fără acordul Camerei din care respectivul parlamentar face parte, acord pe care îl primeşte în urma unei cereri făcute de procurori prin intermediul ministrului de Justiţie. În alineatele 3 şi 4 este descrisă etapa în care plenul se pronunţă.

„Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Hotărârea Camerei se comunică de îndată ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 3 zile. Data comunicării către ministrul justiţiei este data intrării în vigoare a hotărârii”, se spune în Statut.

În momentul de faţă, Camera Deputaţilor are 396 de membri, 199 reprezentând jumătate plus unu dintre deputaţi, mai mult decât cele 170 de voturi pe care cererea DNA le-a întrunit în plen. În acest caz, Statutul îi dă dreptate lui Striblea.

Pe de altă parte, Regulamentul Camerei Deputaţilor, care şi el are statut de lege, conţine alte prevederi privind numărul de deputaţi necesar. În alineatul 8 al articolului 195, se spune că este nevoie doar ca majoritatea deputaţilor prezenţi să avizeze arestarea unui parlamentar: „Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi„.

CITEŞTE ŞI Elena Udrea, despre COŞMARUL din arest: M-au dezbrăcat şi mi-au luat sutienul. VIDEO

În acest context, Udrea poate specula faptul că două documente conţin prevederi contradictorii. Disputa de interpretare nu poate fi soluţionată nici de către legea fundamentală întrucât acesta nu face referire la cvorumul necesar pentru ca o cerere de arestare să fie aprobată. „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor„, se arată în articolul articolul 72, alineatul 2 al Constituţiei.

Tot în Constituţia României, la articolul 76, alin. 2, se arată că „Adoptarea legilor şi hotărârilor Parlamentului – Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu VOTUL MAJORITĂŢII MEMBRILOR PREZENŢI din fiecare Cameră„.

În consecinţă, votul strâns din Parlament îi pune într-o situaţie delicată pe magistraţii care se ocupă de dosar. Dacă pentru Elena Udrea n-ar fi prima şedere după gratii, iar cele 29 de zile par un fleac în comparaţie cu pedeapsa ce o aşteaptă dacă va pierde procesele pe care i le instrumentează DNA, pentru procurorii şi judecătorii din dosar situaţia este mai complicată. Procurorul de caz riscă să fie acuzat că a cerut instanţei arestarea preventivă a unui deputat, fără a avea aprobarea prealabilă a Camerei, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi care ar aproba această cerere poate fi acuzat de lipsire ilegală de libertate a unui cetăţean.