Avocatul Cătălin Georgescu care a sesizat CCR în privinţa realizării interceptărilor: Am chemat în judecată SRI

„Am chemat în judecată statul român, Ministerul Public şi SRI ca să îi despăgubească pe clienţii mei pentru supravegherea şi interceptarea nelegală a convorbirilor telefonice înainte şi după începerea anchetei. Am cerut daune materiale şi morale în cuantum de 250.000 de lei şi publicarea hotărârii pe site-ul instituţiei, pe prima pagină, în trei cotidiane şi trei posturi integral şi rezumatul deciziei la trei posturi de televiziune naţionale, pe cheltuiala pârâţilor”, a declarat avocatul Cătălin Georgescu.

Decizia CCR şi Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, publicate în acelaşi număr al Monitorului Oficial

Avocatul susţine că dosarul în care clienţii săi, iranienii Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi, sunt cercetaţi pentru spălare de bani, le-a prejudiciat acestora imaginea.

„Şi-au pierdut afacerea, au dat faliment, sunt de zece ani în proces, nu au putut să îşi deschidă o afacere nouă, sunt linşaţi mediatic şi prezentaţi ca terorişti. Este un prejudiciu de imagine ireparabil”, a precizat apărătorul celor trei.

Alte articole

Proiect de modificare a legii pentru interzicerea boicotului lucrărilor CCR. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Călin Georgescu, la Tribunal: Sistemul încearcă să mă doboare și, probabil, va înregistra astăzi un succes efemer

În prezent, dosarul celor trei iranieni este în faza la apel, la Curtea de Apel Bucureşti, însă Cătălin Georgescu susţine că va cere ca o altă instanţă de acelaşi rang să judece cauza. „Intenţionăm să cerem strămutarea ca să fie soluţionat de altă Curte de Apel pentru că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti sunt responsabili de arestare nelegală a unuia dintre petenţi, care a fost confundat cu un alt doctor din dosar. Pe baza acestei confuzii, clientul meu a stat patru luni în arest. Avem şi un litigiu la CEDO”, explică avocatul.

Dosarul este cel în care a fost sesizată Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu instituţiile abilitate să pună în aplicare mandatele de supraveghere, sesizare în urma căreia CCR a decis că Serviciul Român de Informaţii nu poate face interceptări pentru că nu este organ de cercetare penală.