Generalul Pavel Abraham, audiat în calitate de martor, în dosarul Mineriada UPDATE

UPDATE. Pavel Abraham a fost audiat, vineri, timp de mai bine de o oră, la Parchetul General. Acesta a declarat că, în perioada 13-15 iunie 1990, când mai multe persoane au fost cercetate în sediul Academiei de Poliţiei din Băneasa, nu s-au execitat fapte de violenţă în sediul instituţiei. Mai mult, persoanele reţinute erau în custodia Parchetului şi a Poliţiei Capitalei.

„Am relatat aspecte legate de evenimentele din 13-15 iunie 1990, de la Academia de Politie, unde eram prorector si decan al Facultatii de Politie. Acolo au fost mai multe persoane care au fost cercetate de zece procurori si mai multi politisti. Academia a asigurat doar spatiul respectiv, in contextul in care s-au dat ordine scrise de catre conducerea Ministerului de Interne„, a declarat Pavel Abraham.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebat dacă au fost bătute persoane în sediul Academiei de Poliţiei, Abraham a răspuns: „Nu, exclus! Sigur o parte din ele au fost batute in oras, in Academie nu s-au exercitat fapte de violenta. Persoanele nu se aflau in custodia noastra, ci a Parchetului si a Politiei Capitalei de la acel moment„.

Procurorii militari au audiat, până în luna iulie, șapte suspecți, 455 persoane vătămate, părți civile și succesori ai acestora, precum și 18 martori în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Dosarul privind circumstanțele în care s-au produs evenimentele cunoscute sub denumirea generică „Mineriada 13-15 iunie 1990” a fost redeschis în 2015.

„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/ P/ 2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22.01.2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/ P/ 2008 din 17.06.2009 a PÎCCJ — Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/ 3341/ II/ 2/ 2009 din 25.08.2009 și 7301/ 3419/ II/ 2/ 2009 din 03.09.2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică„, potrivit unui comunicat emis de Parchetul General.

În dosar sunt 34 de invinuiţi, printre care Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Victor Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac. Ei sunt acuzaţi de infracţiuni contra păcii şi omenirii şi omor, însă în urmă cu şase s-a dispus netrimiterea lor in judecată. În evenimentele din 13-15 iunie 1990 au murit 100 de oameni, iar 1.300 au fost răniţi.

Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de procurori în octombrie 2015. Inițial, în octombrie 2015, au fost puși sub acuzare Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil „Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al CPUN, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma. Ulterior, președintele Klaus Iohannis a semnat cererea de urmărire penală a lui Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu și Victor Atanasie Stănculescu.

Ei sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, constând în reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității din dimineața zilei de 13 iunie 1990. Evenimentele s-au soldat cu decesul a patru persoane și rănirea prin împușcare a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.

Procurorii militari susțin că Ion Iliescu, în calitate de președinte al CPUN, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității prin declanșarea unui atac asupra populației civile în iunie 1990, urmat de aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală.

Potrivit ordonanței întocmite de Parchetul Militar, inițial, Ion Iliescu a fost cercetat pentru trei infracțiuni: propagandă pentru război, genocid (săvârșit prin: uciderea membrilor colectivității sau grupului, vătămarea gravă a integrității fizice sau mintale a colectivității sau grupului, supunerea colectivității sau grupului la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică) și tratamente neomenoase prin dislocare sau lipsire de libertate fără temei legal.

Ulterior, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării în infracțiuni contra umanității constând în aceea că „în zilele de 11 și 12.06.1990, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), împreună cu Roman Petre, Măgureanu Virgil, Voiculescu Gelu-Voican, Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane”.

Procurorii mai susțin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chițac și Mugurel Florescu au decis, pe 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la București a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piața Universității asupra populației civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.

De asemenea, mai mulți lideri de sindicat și directori de mine, precum și alți oficiali au fost puși sub acuzare pentru că au organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului.