Disputa a fost amplificată de poziția publică a Avocatului Poporului, Renate Weber, care susține că fondurile de pensii private nu sunt entități independente, ci doar administratori ai unor resurse ce aparțin statului, întrucât contribuțiile provin din sistemul public de pensii. Declarațiile ei au stârnit reacții vehemente din partea unor foști oficiali și economiști, care acuză o interpretare periculoasă, cu potențialul de a submina încrederea în întregul sistem privat de pensii.
„Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului, în calitate de organizator al sistemului public de pensii, și pe care acesta, în calitate de deținător al puterii suverane, poate decide inclusiv să le ofere spre investire unor entităţi de drept privat, precum fondurile de pensii, în interesul asiguraților sistemului public de pensii. Aşa cum statul este îndreptăţit din punct de vedere constituţional să impună subiectelor de drept să participe la sistemul public de pensii, este în egală măsură îndreptăţit, în limitele permise de Legea fundamentală, să stabilească destinația contribuţiilor sociale ale subiectelor de drept”, a declarat Renate Weber.
Această interpretare a fost formulată ca răspuns la o solicitare adresată Avocatului Poporului de către Gabriel Grădinescu, fost vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Acesta susține că poziția Renatei Weber echivalează cu negarea dreptului de proprietate al participanților la Pilonul II și Pilonul III, transformând contribuțiile individuale în „resurse bugetare” ale statului.
„Această poziționare mă îngrijorează profund pentru că transformă o contribuție individuală într-o resursă bugetară. În esență, afirmă că statul rămâne proprietar al sumelor virate în conturile de pensii private, iar fondurile sunt simple extensii administrative. Este o abordare profund greșită, atât juridic, cât și economic”, a spus Grădinescu, potrivit Economedia.
Fostul oficial ASF avertizează că o asemenea interpretare riscă să afecteze principiul fundamental al Pilonului II – acela de proprietate individuală asupra economiilor – și să submineze stabilitatea sistemului de pensii private. El subliniază că aceste contribuții nu pot fi considerate venituri ale statului și că activele fondurilor private sunt strict separate de patrimoniul public.
„Contribuțiile din Pilonul II nu sunt venituri ale statului, ci drepturi patrimoniale individuale ale participanților. Sistemul a fost construit tocmai pentru a proteja economiile personale și pentru a reduce dependența de sistemul public. Activele acumulate sunt separate de patrimoniul statului și al administratorilor, fiind destinate exclusiv beneficiarilor.
Dreptul la pensie nu înseamnă subordonarea contribuabilului față de stat, ci garantarea unei forme de protecție individuală în cadrul unui contract social echilibrat. Statul poate reglementa, dar nu poate revendica proprietatea asupra unor bani deja transferați într-un cont personal.
A susține contrariul înseamnă a deschide calea către o interpretare care justifică oricând redirecționarea arbitrară a resurselor private, sub pretextul interesului public. O asemenea perspectivă fragilizează încrederea în stat, subminează principiul proprietății și descurajează participarea la orice formă de economisire pe termen lung.
Pilonul II este parte din stabilitatea macroeconomică a României și nu este o concesie făcută sectorului privat, ci o formă modernă de protejare a viitorului fiecărui contribuabil.
Avocatul Poporului are misiunea constituțională de a apăra cetățeanul în fața statului. Dar acest răspuns ridică o întrebare de fond, pe care nu o putem evita:
Pe cine apără, în acest caz, Avocatul Poporului, pe contribuabilul care economisește sau pe statul care încearcă să-și reia controlul asupra banilor noștri?
Nu ne rămâne de făcut decât să așteptăm hotărârea de astăzi a ÎCCJ, care urmează să se întâlnească pentru a decide dacă această lege încalcă flagrant Constituția”, a arătat Gabriel Grădinescu.
În prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a verifica dacă noua lege respectă prevederile constituționale referitoare la dreptul de proprietate, separația puterilor și protecția interesului public.
Legea privind plata pensiilor private prevede noi modalități de calcul și distribuire a sumelor acumulate în conturile personale ale celor peste 8 milioane de participanți la Pilonul II. Totodată, introduce posibilitatea plății pensiei private sub formă de tranșe lunare, pe o perioadă limitată, în locul unei sume integrale, măsură care a fost criticată de economiști pentru că limitează libertatea de decizie a contribuabilului asupra propriilor economii.