Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, la începutul lunii noiembrie se aflau în detenție peste 28.000 de persoane, în condițiile unei capacități de cazare de doar 18.781 de locuri, indicele de ocupare fiind de 151,13%.

Concluziile anchetelor efectuate de reprezentanții instituției Avocatul Poporului în sistemul penitenciar relevă existența unor unități de detenție cu un grad ridicat de supraaglomerare. Un exemplu în acest sens este cel al Penitenciarului Iași, unde la momentul verificării erau cazate 1.534 de persoane private de libertate, la o capacitate legală de 763 de locuri.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

O situație similară a fost constatată la Penitenciarul Craiova, unde erau custodiate 1.174 de persoane la o capacitate legală de 674 locuri, coeficientul de ocupare fiind de 174%.

„Urmare a vizitării prin sondaj a unor camere de detenție, s-a constatat că deținuții erau cazați în paturi suprapuse, dispuse pe două și trei rânduri. În ceea ce privește suprafața utilă a camerelor de deținere (fără a include suprafața grupului sanitar și a camerei destinată depozitării alimentelor), coroborat cu numărul
ocupanților, din măsurătoarea efectuată au rezultat, spre exemplu (…) că unei singure deținute îi revenea o suprafață de aproximativ 1,00 mp„, se arată în raport.

Indici de ocupare ridicați a fost constatați și la Penitenciarul Galați (197,38 %), Penitenciarul Mărgineni (159%), Penitenciarul Aiud (128%) sau Penitenciarul Miercurea Ciuc (178%).

La Penitenciarul Colibași, deși gradul de ocupare al unor secții era de până la 189%, s-a constatat că era asigurat câte un pat pentru fiecare deținut. Pentru limitarea supraaglomerării, unii deținuți erau implicați în activități lucrative și educaționale.

În alte unități penitenciare, precum cele din Arad, Vaslui sau Buziaș, nu s-a constatat fenomenul supraaglomerării, efectivul real de deținuți fiind sub capacitatea de cazare.

Un alt fenomen constatat a fost cel al numărului foarte mare de paturi din camerele de detenție. Astfel, aproape jumătate din paturile existente în sistemul penitenciar din România sunt așezate pe trei nivele.

De altfel, existența fenomenului de supraaglomerare și condițiile degradante de detenție reprezintă principala problemă semnalată de deținuți în sesizările formulate către Administrația Națională de Penitenciarelor.

În raport se subliniază că autoritățile care custodiază persoanele private de libertate trebuie să asigure acestora „condiții de cazare corespunzătoare exigențelor de igienă, mai ales sub aspectul cubajului de aer, suprafeței minime, iluminatului, încălzirii și ventilației, de natură să asigure păstrarea sănătății”.

Alte probleme constatate de reprezentanții Avocatului Poporului în penitenciare au fost existența unor spații de detenție în clădiri vechi sau cu altă destinație inițială, umezeala și mucegaiul din unele celule, aerisirea necorespunzătoare, saltele cu grad avansat de uzură, lipsa unor toalete care să asigure respectarea intimității, lipsa dușurilor sau existența unor insecte dăunătoare.

Raportului special al instituției Avocatul Poporului, intitulat „Condițiile de detenție din penitenciare și centre de reținere și arestare preventivă, factori determinanți în respectarea demnității umane și a drepturilor persoanelor private de libertate”, va fi prezentat oficial pe 17 decembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.