Avocatul susținător al lui Călin Georgescu care îi îndemna pe suveraniști să îi „calce pe cap” pe guvernanți încearcă să scape de închisoare. Cum se apără în fața acuzațiilor: „Eu nu am îndemnat pe nimeni la acte de violență”

Avocatul Cătălin Dinulescu, susținător al lui Călin Georgescu și al liderului rus Vladimir Putin, a încercat să obțină reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă pentru incitare la violență, ură sau discriminare. Cererea lui de judecare în procedura simplificată a fost respinsă de instanță.

Avocatul susținător al lui Călin Georgescu încearcă să scape de închisoare

Avocatul a fost audiat pe 25 februarie 2026, recunoscând că a lansat în spațiul public mesaje în care incită la acte de violență însă punându-le pe seama libertății de exprimare și a spiritului său „coleric”.

El a participat pe data de 24 ianuarie 2025 la protestul suveraniștilor, organizat sub pretextul aniversării a 166 de ani de la Unirea Principatelor. Susținătorii lui Călin Georgescu urmau atunci să participe la o manifestație în Parcul Tineretului, dar s-au îndreptat spre Piața Victoriei, unde au intrat peste un miting al sindicatelor, s-au îmbrâncit cu jandarmii și au agresat jurnaliști.

Manifestanții s-au declarat nemulțumiți de hotărârea CCR din data de 6 decembrie 2024 prin care s-au anulat rezultatele primului tur de scrutin, organizarea celui de-al doilea tur din 8 decembrie 2024 și s-a dispus reluarea scrutinului.

Alte articole

Călin Georgescu susține în mod mincinos că familiile ucrainene din România primesc 3.200 de lei pe lună: „Vrem o clasă politică loială țării, nu intereselor străine”

Cum se apără Eugen Sechila în dosarul în care este acuzat că a ridicat o troiță legionară în Călărași: „Ministerul Public îşi întemeiază întreaga acuzație pe o căutare pe Wikipedia”

Încă din 8 decembrie 2024 au avut loc ample proteste în Capitală, precum și, susțin procurorii, o tentativă de lovitură de stat organizată de Horațiu Potra, judecat în prezent alături de Călin Georgescu pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Citește și : Alfred Bulai, trimis în judecată pentru agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual

În acest context tensionat avocatul Cătălin Dinulescu a postat mesaje pe TikTok în care a amenințat că suveraniștii vor „pune mâna pe ciomege” și îi vor că îi vor „călca pe cap” pe cei care „nesocotesc voința” lor.

Mai mult, acesta a manifestat o admirație pentru invazia lui Vladimir Putin în Ucraina prin postarea drapelului de luptă a militarilor ruși lângă poza de profil de pe Facebook.

Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Capitalei a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în data de 11 februarie 2025 cu privire la mesajele avocatului Cătălin Dinulescu, acesta alegându-se cu un dosar penal pentru infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare.

Rechizitoriul a fost trimis în instanță pe data de 24 martie, procedura de cameră preliminară s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2025, iar primul termen de judecată a avut loc pe data de 28 ianuarie 2026.

Avocatul susținătorului lui Călin Georgescu nu a contestat legalitatea întocmirii rechizitoriului, așteptând începerea judecății pentru a încerca să obțină din partea instanței judecarea în procedura simplificată.

Procedura simplificată presupune recunoașterea faptelor în schimbul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă, fapt care i-ar fi garantat lui Cătălin Dinulescu o condamnare cu suspendare.

Cu toate acestea, în data de 11 martie, Curtea de Apel București a respins cererea lui Cătălin Dinulescu de judecare a cauzei în procedură simplificată, pentru următoarele motive:

„La termenul din data de 25 februarie 2026, inculpatul (Dinulescu Cătălin – n.r.), asistat de avocat ales, a dat o declaraţie prin care a arătat că recunoaşte acele declaraţii la care a făcut procurorul referire în rechizitoriu, însă precizează că a fost o exprimare a unei opinii cu privire la alegerile prezidenţiale, iar exprimările au fost pur metaforice.
În cuprinsul aceleiași declaraţii a mai arătat inculpatul că nu a incitat la ură, la violenţă, nu a îndemnat pe nimeni la acte de violenţă, fiind vorba de o exprimare liberă în calitate de cetăţean, nu de avocat.
A precizat inculpatul că mesajul a fost unul coleric, dar nu a intenţionat să aibă o urmare violentă.
Subliniază Curtea că procedura abreviată are la bază o recunoaștere de vinovăție, putând fi urmată numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiţii de admisibilitate prevăzute (…) Codul de procedură penală, și anume: (…)
a. recunoaşterea faptelor să fie totală adică atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al celei subiective, condiţie ce nu este îndeplinită când recunoaşterea vizează fapta în materialitatea ei, nu însă şi forma de vinovăție cu care procurorul a reținut că a fost comisă;
b. inculpatul să recunoască toate faptele descrise în actul de sesizare, iar nu doar o parte din acestea;
c. instanța să aprecieze că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluționare a cauzei. (…)
d. achiesarea inculpatului la procedura abreviată este condiționată de «recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa» în rechizitoriu, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.
În aceste condiții, prin recunoaşterea învinuirii, inculpatul nu recunoaște doar tipicitatea faptei, ci acesta renunţă implicit la dreptul de a contesta ulterior caracterul antijuridic (prin invocarea cauzelor justificative prevăzute de Codul penal …: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii, consimţământul persoanei vătămate) sau caracterul imputabil al faptei comise (prin invocarea cauzelor de neimputabilitate prevăzut de Codul penal … constrângerea fizică, constrângerea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicaţia, eroarea, cazul fortuit).
Trebuie precizat că instituția procedurii abreviate materializează dorința statului de a recurge la o nouă tehnică în politica procesual penală prin care principiul celerității soluționării cauzei capătă o importanță deosebită în ipoteza cauzelor în care din ansamblul probator administrat în cadrul cercetării penale creează fără nicio îndoială vinovăția inculpatului.
Totuși, din această perspectivă, un rol extrem de important revine judecătorului, în sarcina căruia intră obligația de păstrare a unei balanțe echilibrate între scopul soluționării cauzei într-un mod accelerat și dezideratul aflării adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana inculpatului, (…) în virtutea rolului său activ în soluționarea cauzei, or, «judecătorul nu trebuie să aibă un rol pasiv raportat la poziția părților, ci acesta are propria sa datorie, independentă de atitudinea părților, de a investiga adevărul».
În cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, Curtea a procedat la ascultarea inculpatului şi a constat că inculpatul (Dinulescu Cătălin – n.r.) nu a recunoscut întocmai infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare în formă continuată, reținută în sarcina sa prin rechizitoriul emis la data de 24.03.2025, în dosarul nr. 28/158/P/2025 al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Precizările pe care inculpatul le-a făcut în declarația dată nu reprezintă doar «nuanțări» pe situația de fapt, ci acesta a exprimat în mod evident lipsa vinovăţiei sub forma intenţiei în raport de infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare în formă continuată, prev. de art. 369 Cod penal, pentru care a fost trimis în judecată.
Or, aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul trebuie să recunoască săvârșirea faptei, în sensul de realitate obiectivă, cât şi ca poziţie psihică, respectiv intenţia cu care a acţionat (…).
În sensul unei asemenea interpretări a sintagmei recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, pledează şi denumirea sub care legiuitorul a reglementat această instituție în Codul de procedură penală, respectiv: Procedura în cazul recunoaşterii învinuirii, astfel cum reiese din titlurile marginale ale art. 375 şi 377 din acelaşi cod, noţiunea de învinuire referindu-se, în mod evident, atât la aspectele de ordin obiectiv ale acţiunii inculpatului, cât şi la poziţia sa subiectivă în raport de fapta de care este acuzat.
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, prin învinuire se înţelege acţiunea de a învinui şi rezultatul ei, învinovăţire, acuzare, inculpare, vină, culpă.
Rezultă în mod incontestabil, că pentru aplicarea dispoziţiilor privind procedura abreviată, persoana trimisă în judecată trebuie să adopte o atitudine de recunoaştere integrală şi necondiţionată a învinuirii, adică atât a faptelor în materialitatea lor, sub toate componentele ce alcătuiesc latura obiectivă, cât şi din punct de vedere al împrejurărilor de natură subiectivă.
De asemenea, Curtea Constituţională a arătat că «(…) recurgerea la procedura simplificată de judecată în cazul recunoaşterii învinuirii presupune manifestarea de voinţă a inculpatului de a recurge la această procedură, precum şi o recunoaştere în totalitate a faptelor reţinute în sarcina sa. Cu toate acestea, simpla manifestare de voinţă a inculpatului de a recurge la procedura simplificată de judecată şi declaraţia formală de recunoaştere a învinuirii nu conduc automat la aplicarea acestei proceduri şi a unei pedepse în limitele prevăzute de art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, instanţa de judecată fiind cea care, verificând dacă probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, dispune urmarea sau nu a acestei proceduri». (…)
Astfel, având în vedere că inculpatul (Dinulescu Cătălin – n.r.) acceptă comiterea faptei în materialitatea ei, însă nu a manifestat același comportament procesual şi cu privire la forma de vinovăţie reţinută în actul de acuzare, aspect ce rezultă din declaraţia dată (eu nu am incitat la ură, la violenţă, eu nu am îndemnat pe nimeni la acte de violenţă, mesajul a fost unul coleric, dar nu am intenţionat să aibă o urmare violentă), Curtea apreciază că exigenţele aplicării procedurii în cazul recunoașterii învinuirii nu sunt îndeplinite în cauză”, se arată în Încheiere de şedinţă din 11 martie 2026 pronunțată de Curtea de Apel București.

Ce fel de mesaje lansa avocatul pe rețelele sociale

Prin actul de sesizare a instanţei, în sarcina avocatului suveranist s-au reținut următoarele:

„În perioada 24.01.2025 – 26.01.2025, acționând în baza unei rezoluții infracționale unice (determinată în baza aceluiași mobil – manifestarea susținerii față de un candidat la alegerile prezidențiale din România și dezaprobarea față de un partid aflat la guvernare, dar și în baza intervalului scurt dintre actele materiale comise), inculpatul (Dinulescu Cătălin – n.r.), având calitatea de avocat în cadrul Baroului București, printr-un discurs ținut în cadrul unei adunări publice la evenimentul de tip protest din data de 24.01.2025, din Piața Victoriei, sector 1, București și, ulterior, în data de 26.01.2025, prin încărcarea unui conținut digital (tip filmuleț) pe contul personal de TikTok, reprezentând o înregistrare audio-video cu persoana sa, a incitat publicul la acte de violență împotriva unei categorii de persoane definită pe criterii de apartenență politică (Partidul Social Democrat), după cum urmează:

a). În data de 24.01.2025, în cadrul unei adunări publice la evenimentul de tip protest din Piața Victoriei, sector 1, București, inculpatul (Dinulescu Cătălin – n.r.), a rostit următorul discurs:

«Avem un singur preşedinte! Se numeşte Călin Georgescu! Vrem pe el, atât! Bă! Voi dacă nu… Dacă încercați ceva împotriva acestui om, nesocotiți voința noastră! Vă călcăm pe cap! Dacă îndrăzniţi să faceți ceva… vă călcăm pe cap! Păi, vă jucați, mă, cu noi? Ciolacule! Unde ești, mă, bărbate? Vino, mă, aicea la o horă! Să facem bătuta! Grindene! Vino, mă, bărbate aicea! Oricum o să ajungem și la PSD în curând! Nu mai rămâne nimic din sediul ăla al vostru mă! O să vedeți că acuma suntem așa o mie, două, cât or să fie! Dar o să fim mai mulți! Şi mai mulți! Bă, chiar vreți să punem mâna pe ciomege! Păi! Vă scoatem mă cu ciomege! Dacă ne rugați, venim imediat!».

Citește și : Interceptările DNA din dosarul șefului Autorității Rutiere: ”Maxim o mie. Atâta ajunge la Anton. E și boier, nimeni nu intră peste el”

b). În data de 26.01.2025, inculpatul (Dinulescu Cătălin – n.r.) a încărcat pe platforma de socializare TikTok, în contul personal cu denumirea «Cătălin D.», user «@leonidas20246», un clip video denumit «ZiuaZ 1 milion de oameni în stradă», înfățișând persoana sa, prilej cu care adresează următorul mesaj:

«Vă e frică, mă, ticăloșilor? Vă e frică, nu? Ziua Z se apropie! Se apropie! Stați liniștiți, că ne pregătim! O să fim, nu 500 de mii în stradă, mă, … o să fim 1 milion, mă! O să vă călcăm pe cap, mă! Vă e frică, nu? Am văzut în Piața Victoriei! Bă, în Piaţa Victoriei, câte unități de jandarmi ați adus, mă? Noi am venit pentru hora unirii! Doar v-am zgâlțâit, mă, puțin! Să vedeți cum e! Am tras de gardurile alea puțin și v-ați c…t pe voi! Erau jandarmii ăia, erau uzi… ăia din față! Au chemat o mie și una de țestoase prin spate pe acolo! Nu o să vă mai apere mă, nici jandarmii! Nici poliția, nici nimeni! În fața poporului nu va sta, mă, nimeni! Ați înțeles? Că măturăm cu voi pe jos, mă! Temeți-vă de furia poporului! Temeți-vă, că va fi jale!”.»”, se arată în rechizitoriu.

Potrivit art. 369 din Codul penal, incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Urmarește RomaniaTV.net și pe