BACALAUREAT 2014. Luând în calcul un procent de promovabilitate similar celui din ultimii trei ani, de 50%, rezultă că 80.000 de absolvenţi nu vor avea în toamnă diplomă de Bacalaureat.

Mai bine de 200.000 de elevi nu au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat în ultimii trei ani, iar soluţiile pe care piaţa muncii şi societatea le oferă tinerilor care au lăsat de mult timp educaţia pe plan secund sunt puţine şi nu le dau prea multe şanse, scrie businessmagazin.ro.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Recalculare pensii pentru profesori. Ce tipuri de venituri pot ...

Ligia Deca: „Nu cred că şcolile au tot ce le trebuie ...

„Generaţiile de acum care nu promovează la examenul de bacalaureat plătesc preţul democraţiei greşit înţelese atât de ei, dar poate şi de părinţii lor. Democraţie şi libertate înseamnă o foarte mare responsabilitate, nu nepăsare sau lene„, a declarat Iuliana Stan, director general al Human Synergistics România, adăugând că tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescuţi într-o „libertate” complet greşit înţeleasă în primul rând de părinţii lor.

Citeşte şi Ministerul Educaţiei ia în calcul posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat

De asemenea, tinerii nu au atât de multă nevoie de libertate pe cât au nevoie de repere solide, iar dacă în urmă cu trei ani toţi vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creează însă percepţia că ar fi o responsabilitate.

Cifrele oficiale arată o legătură directă între introducerea sistemului de supraveghere video în sălile de examen şi scăderea ratei promovabilităţii. Există judeţe în care indicatorul a scăzut chiar de câteva ori comparativ cu anul precedent, ceea ce indică în mod cert că rezultatele obţinute anterior erau influenţate în mare măsură de vigilenţa supraveghetorilor.

Economistul Mircea Coşea nu consideră măsurile luate în ultimii doi ani ca fiind de natură să eficientizeze selecţia candidaţilor, ci le vede doar ca pe măsuri tehnice de supraveghere ce pot elimina, în principiu, frauda. Eficientizarea selecţiei ar trebui realizată, în viziunea sa, prin introducerea unor probe orale, singurele capabile să ofere examinatorului o imagine corectă asupra capacităţii şi calităţii candidatului, întrucât uniformizarea prin grile sau probe scrise are un grad prea mare de depersonalizare, incapabil să corijeze selecţia.

Citeşte mai mult pe businessmagazin.ro

Citeşte şi: LEGEA EDUCAŢIEI: Elevii FĂRĂ BACALAUREAT vor studia în universităţi