O furtună solară gigantică va lovi Pământul în viitor. Experții de la Agenția Spațială Europeană (ESA) spun că un nou ”Eveniment Carrington” se va produce pe planeta noastră într-un viitor apropiat și niciun satelit nu va supraviețui. În plus, în toată lumea vor fi perturbații ale rețelelor electrice, comunicațiilor, sistemelor radar și GPS. Un studiu arată că numai în Statele Unite vor fi pagube estimate de 2.600 de miliarde de dolari.
Europa tocmai a efectuat cea mai complexă simulare a vremii spațiale de până acum – un scenariu atât de grav încât nicio navă spațială nu a rămas nevătămată în exercițiu, potrivit Live Science.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a organizat exercițiul la centrul său de control al misiunii din Darmstadt, Germania, pentru a testa modul în care sateliții și echipele sale de operațiuni ar reacționa la o superfurtună solară care rivalizează cu evenimentul Carrington din 1859 – cea mai puternică furtună geomagnetică înregistrată vreodată, capabilă să provoace perturbări electronice severe. Simularea a fost concepută pentru a testa operațiunile navelor spațiale și pregătirea pentru vremea spațială înainte de viitoarea misiune Sentinel-1D, care urmează să fie lansată în noiembrie.
„În cazul în care un astfel de eveniment s-ar produce, nu există soluții bune. Scopul ar fi menținerea siguranței satelitului și limitarea pagubelor cât mai mult posibil”, a declarat Thomas Ormston, manager adjunct al operațiunilor navelor spațiale pentru Sentinel-1D, într-un comunicat al ESA.
În simulare, soarele a declanșat o triplă amenințare. Mai întâi a venit o enormă erupție solară de clasă X, a cărei radiație a lovit Pământul în decurs de opt minute, perturbând comunicațiile, sistemele radar și de urmărire. A urmat un baraj de protoni, electroni și particule alfa de înaltă energie, lovind navele spațiale aflate pe orbită, declanșând citiri false, corupere a datelor și potențiale daune hardware.
Apoi, aproximativ 15 ore mai târziu, o ejecție coronală masivă (CME) a lovit câmpul magnetic al Pământului. Atmosfera superioară a planetei s-a umflat, crescând rezistența la înaintare asupra sateliților cu până la 400%, deplasându-i de pe orbitele prevăzute, sporind riscul de coliziuni și scurtând longevitatea navei spațiale.

La sol, aceeași furtună ar putea supraîncărca rețelele electrice și conductele cu energie geomagnetică. Simularea i-a obligat pe controlorii de misiune ai ESA să ia decizii în timp real, oferind informații despre cum să planifice, să abordeze și să reacționeze atunci când are loc un astfel de eveniment.
„Fluxul imens de energie ejectată de Soare ar putea provoca daune tuturor sateliților noștri aflați pe orbită”, a declarat Jorge Amaya, coordonator de modelare a vremii spațiale la ESA, în comunicat. „Sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului sunt de obicei mai bine protejați de atmosfera și câmpul nostru magnetic de pericolele spațiale, dar o explozie de magnitudinea evenimentului Carrington nu ar lăsa nicio navă spațială în siguranță.”
Exercițiul a demonstrat cum o furtună solară severă s-ar putea răspândi în cascadă prin sisteme, de la defecțiuni ale sateliților la navigație degradată, până la pierderea comunicațiilor critice. Oamenii de știință din ESA au avertizat că un astfel de eveniment este inevitabil.
Am avut o mică mostră a efectelor unui astfel de eveniment în timpul furtunii geomagnetice record din mai 2024, care a fost cea mai puternică de acest fel din ultimii 21 de ani și a declanșat aurore boreale pe scară largă.
Pe lângă scoaterea de pe orbita joasă a Pământului a câtorva sateliți, furtuna din 2024 a perturbat semnificativ sistemele GPS, ducând la funcționarea defectuoasă a utilajelor agricole care au costat fermierii americani aproximativ 500 de milioane de dolari.
Dar aceasta a fost doar o picătură în ocean în comparație cu costurile unei furtuni similare cu cea Carrington. Un studiu din 2013 care analizează impactul posibil al unui astfel de eveniment asupra rețelelor electrice nord-americane a dezvăluit că SUA ar putea suferi daune de până la 2.600 miliarde de dolari, în timp ce Societatea Planetară a menționat că adevăratul cost global este „dincolo de amploarea înțelegerii noastre”.
„Concluzia cheie este că nu se pune problema dacă acest lucru se va întâmpla, ci când”, a declarat Gustavo Baldo Carvalho, responsabil principal cu simularea în cadrul Sentinel-1D, în comunicat.
Pentru a se pregăti pentru inevitabil, ESA își extinde rețeaua de monitorizare și se pregătește pentru misiunea Vigil din 2031 – o nouă navă spațială care va staționa în punctul L5 Soare-Pământ pentru a emite avertizări timpurii cu privire la erupțiile solare care se apropie. Scopul, spun oficialii, este de a se asigura că navele spațiale și infrastructura terestră se pot recupera rapid.
„Simularea impactului unui astfel de eveniment este similară cu prezicerea efectelor unei pandemii”, a spus Amaya. „Vom simți efectul său real asupra societății noastre abia după eveniment, dar trebuie să fim pregătiți și să avem planuri pentru a reacționa imediat.”
Dar cu cât trebuie să așteptăm mai mult următoarea megafurtună, cu atât va deveni mai costisitoare, deoarece se preconizează că numărul de sateliți care orbitează planeta noastră va crește de cel puțin zece ori până în 2050.
O furtună solară (sau geomagnetică) este un fenomen cauzat de eliberarea bruscă și puternică de energie din atmosfera Soarelui, care poate afecta câmpul magnetic al Pământului și infrastructura tehnologică.
Furtunile solare sunt, în general, rezultatul a două fenomene solare majore:
Atunci când aceste particule încărcate ajung pe Pământ, ele interacționează cu magnetosfera planetei, provocând o furtună geomagnetică. Câmpul magnetic al Pământului ne protejează, în general, de cele mai severe efecte