Banca Mondială: Alegerile parlamentare din România cresc riscul cheltuielilor suplimentare

În “Raportul economic pentru regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA): Polarizare şi Populism” lansat miercuri de Banca Mondială, se arată că România trebuie să implementeze reformele structurale, care vor sprijini îmbunătăţirea capacităţii de producţie, inculzând măsurile de combatere a corupţiei, de consolidare a administraţiei publice şi a întreprinderilor de stat. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a genera crearea de locuri de muncă, ţinând cont că rata şomajului rămâne ridicată atât în rândul tinerilor cât şi a celor cu o calificare de muncă slabă.

“România are o economie destul de stabilă şi înregistrează creştere economică. Prioritatea este implementarea reformelor structurale, cu accent pe politicile de competitivitate”, a declarat miercuri Hans Timmer, economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, cu ocazia prezentării acestui raport la Bucureşti.

Pe termen mediu este nevoie de o reechilibrare a politicilor fiscale, de la stimularea consumului la susţinerea unei creşteri sustenabile, scrie Mediafax.

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în 2016, de la 4%, cât estima în luna iunie, la 5,1%. Cu toate acestea Hans Timmer susţine că datele economice, în special PIB-urile ţărilor incluse în raport, nu reflectă severitatea provocărilor economice. Acesta a vorbit despre votul pentru Brexit şi de creşterea populismului, de incertitudinea de pe piaţa muncii şi despre sporirea neîncrederii cetăţenilor în ceea ce priveşte instituţiile şi sistemul economic. “Votul pentru Brexit şi criza refugiaţilor testează cooperarea la nivel european, în timp ce jumătatea de est a regiunii încearcă în continuare să se adapteze la preţurile mai scăzute ale petrolului”, a precizat Timmer.

Alte articole

Previziuni sumbre de la Banca Mondială şi CFA România. TVA ar putea fi majorată inevitabil la 24% în 2026

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza privind creșterea economică a României. Cum arată cifrele

Raportul arată că anul acesta va fi întregistrată o creştere modestă a PIB-ului în ţările din Europa şi Asia Centrală. Regiunea va avea o creştere modestă de 1.6 puncte procentuale în 2016 – o creştere uşoară de la 1,4 puncte procentuale în 2015 – însă scăderea veniturilor şi consumului vor atenua această creştere modestă. Se preconizează că această tendinţă va continua în 2017 şi 2018, cu o creştere previzionată de 1,5 puncte procentuale şi respectiv 1,8 puncte procentuale.

Creşterea va rămâne pozitivă în Europa de Est şi Asia Centrală, iar PIB-ul va avea o creştere de 0,7 puncte procentuale în 2016, 2,3 puncte procentuale în 2017 şi 2,6 puncte procentuale în 2018. De asemenea, se prognozează o mică scădere a creşterii în Uniunea Europeană, iar în Balcanii de Vest se prognozează o creştere de 2,7 puncte procentuale în 2016, 3,2 puncte procentuale în 2017, şi 3,5 puncte procentuale în 2018.

Analizele şi sondajele din raport evidenţiază faptul că preocupările cu privire la un mediu economic schimbător, şi în special cu privire la lipsa siguranţei locului de muncă, alimentează creşterea polarizării politice în statele ECA. O creştere rapidă a locurilor de muncă temporare şi part-time, şi schimbarea cererii de competenţe, determinate de noi tehnologii digitale, contribuie la creşterea îngrijorărilor în rândul oamenilor din regiune şi alienează într-o măsură sprijinul popular dinspre mijlocul spectrului politic.

În lipsa unor răspunsuri politice puternice, provocările structurale ce împiedică economiile din regiune riscă să afecteze creşterea şi reducerea sărăciei pe termen lung, sugerează raportul. Pentru a putea face faţă acestor provocări, guvernele şi societăţile trebuie să asigure noi perspective în această eră economică nouă fără a se baza pe soluţiile care au funcţionat în trecut, în circumstanţe extrem de diferite.