Omenirea se înfruntă o catastrofă de proporții, a avertizat David Malpass, președintele Băncii Mondiale. Perspectivele negative cu privire la criza alimentară s-au acutizat de la debutul războiului din Ucraina.

„Este o catastrofă umană, ceea ce înseamnă că domeniul alimentar merge în jos. Totodată, devine o provocare pentru guverne, care nu pot face nimic în privința asta. Nu ei au creat-o, dar prețurile continuă să crească”, a declarat Malpass, într-un interviu pentru BBC.

Alte Articole

Cum era Klaus Iohannis ca profesor. O fostă elevă dă cărțile ...

MAJORARE ALOCAŢII 2022. Veşti bune de la Guvern! Aceşti copii ...

Ce pensii vor avea tinerii din ziua de azi. 2040, anul cu cei ...

În viitorul apropiat, prețurile la alimente ar putea continua trendul ascendent. Se prognozează o creștere de aproximativ 37%, avertizează Banca Mondială, o evoluție nefericită ce va afecta sever în special populația cu venituri mici.

„Cei săraci vor mânca mai puțin, vor avea mai puțini bani pentru orice, cum ar fi taxele de școlarizare. Asta înseamnă că într-adevăr, este un fel de criză incorectă, pentru că cel mai puternic îi lovește pe cei mai săraci”, a mai transmis oficialul.

Malpass a mai subliniat că scumpirile vor viza un spectru larg, de la uleiuri, până la culturile de grâu.

Țările sărace ale lumii, cu mari datorii, vor suferi profund în perioada de criză economică, atenționează oficialul Băncii Mondiale.

„Asta este o perspectivă reală. Se întâmplă deja în unele țări, nu știm cât de departe ar putea ajunge. 60% dintre cele mai sărace țări sunt acum fie în dificultate de plată, fie prezintă un risc mare de îndatorare.

Trebuie să fim îngrijorați de criza datoriilor. Cel mai bun lucru este să începem din timp să găsim soluții, pentru a reduce din povara datoriilor, în special în țările cu datorii nesustenabile. Cu cât amânați mai mult timp, cu atât este mai rău”, a mai transmis specialistul.

Declarațiile de la Banca Mondială, alarmante pentru România

Declarațiile de la Banca Mondială sunt alarmante și pentru România, cea mai slabă economie din UE, alături de Bulgaria. În 2022, țara noastră a bifat o premieră negativă. Datoria publică a României a depășit pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB). Grindeanu, Dăncilă, Orban, Cîțu și Ciucă sunt ultimele guverne care au adăugat sume imense în contul de datorii al cetățenilor români.

Potrivit legii responsabilității fiscal-bugetare, Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) se situa, în februarie 2022, la 596,9 miliarde de lei