Organizaţiile pentru drepturilor omului au criticat România – unde trăiesc până la 2,5 milioane de romi, aproximativ a şasea parte din populaţie – pentru că nu a făcut suficient pentru a îmbunătăţi standardele de viaţă sau perspectivele de angajare pentru aceştia.

Guvernul de la Bucureşti a comandat studiul pentru a-l ajuta să îndeplinească ţintele de reducere a sărăciei convenite cu Comisia Europeană, care a alocat fonduri din viitorul buget al UE pentru o mai bună integrare a romilor în întreaga regiune.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Romii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa. Dintr-o populaţie totală estimată la 10-12 milioane, aproximativ şase milioane locuiesc în UE. În pofida faptului că statele membre ale UE au interzis discriminarea, mulţi sunt victime ale prejudecăţilor şi excluziunii sociale, comentează Reuters.

În România, nouă romi din zece au lipsuri materiale severe, arată studiul. Copiii sub 14 ani reprezintă aproape jumătate dintre aceştia, iar numai o treime dintre băieţii romi mai sunt încă la şcoală la împlinirea vârstei de 16 ani, în timp ce numărul fetelor în această situaţie este şi mai mic. O treime dintre romii care caută locuri de muncă se confruntă cu discriminarea.

Dacă rata şomajului în rândul romilor ar scădea, iar salariile ar creşte, România ar putea avea câştiguri în productivitate cuprinse între 887 milioane de euro şi 2,9 miliarde de euro pe an – până la 2% din PIB – şi până la 675 de milioane de euro din taxe suplimentare, se menţionează în studiu.

O forţă de muncă romă mai educată ar acoperi de asemenea un gol pe piaţa muncii în al doilea cel mai sărac stat din UE, unde populaţia s-a redus şi a îmbătrânit rapid de la căderea comunismului în 1989, în contextul în care românii tineri părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune în altă parte.

‘Educaţia şi competenţele inadecvate şi starea proastă de sănătate limitează accesul la oportunităţile de câştig’, este de părere Kosuke Anan, expert al Băncii Mondiale şi coautor al raportului. ‘În acelaşi timp, lipsa oportunităţilor de câştig are ca rezultate resurse insuficiente’, adaugă el.

În statul vecin Ungaria, numărul romilor este de 600.000-700.000, reprezentând 7% din populaţie. La fel ca în România, majoritatea nu au un loc de muncă, sunt săraci şi relativ lipsiţi de educaţie.

Neîncrederea ungurilor faţă de romi a fost alimentată de partidul de extremă-dreapta Jobbik, care obţinut un procent fără precedent de 21% la alegerile naţionale de duminică.

Numeroşi romi din România au plecat spre oraşele din vestul Europei de la aderarea ţării la UE în 2007. Potrivit poliţiei, unii sunt implicaţi în infracţionalitatea măruntă şi în cerşitul pe străzi, iar manifestările sentimentului anti-romi au devenit o obişnuinţă.

Franţa a expulzat mii de romi din România şi Bulgaria din tabere ilegale, atrăgându-şi critici din partea UE.

Chiar şi aşa, unii preferă să cerşească în străinătate decât să fie în ţară.

‘Cel puţin aici oamenii îmi dau mâncare şi medicamente’, spune Ana Ferariu, o femeie de etnie romă în vârstă de 65 de ani care cerşeşte în faţa unui magazin de pe aglomerata Oxford Street din Londra, relatează Reuters.

Femeia, care nu vorbeşte engleză, a spus că a părăsit săracul oraş Botoşani din estul României după ce soţul său a murit, iar locuinţa i-a fost distrusă de inundaţii. Ea doarme în parcuri şi a fost reţinută de poliţie de cel puţin zece ori.

‘Sunt inofensivă, dacă oamenii vor să-mi ofere ceva e bine, dacă nu – tot bine. Dacă mor aici, regina mă va îngropa, dar cine mă va îngropa acasă?’, a spus ea.

Împreună cu alte ţări, România are adoptate programe de incluziune a romilor, dar rezultatele nu au fost monitorizate corespunzător pentru a le fi măsurată eficienţa, notează Banca Mondială.

Studiul recomandă crearea de capacităţi la nivel local pentru administrarea proiectelor pentru romi şi pentru o mai bună folosire a fondurilor europene pentru dezvoltare, realizând estimări de buget mai realiste şi consolidând legile antidiscriminare.