Băncile au depus peste 150 de sesizări la CCR privind darea în plată

Potrivit datelor News.ro, de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată şi până în prezent au fost depuse la Curtea Constituţională 152 de dosare de neconstituţionalitate asupra legii. Dintre acestea, 151 sunt acţiuni ale băncilor, iar una este a Judecătoriei Sinaia, care s-a sesizat din oficiu asupra unui dosar aflat pe rol.

Curtea Constituţională va dezbate aceste dosare cel mai probabil în septembrie, la revenirea din vacanţa judecătorească, moment până la care numărul de sesizări înregistrate ar putea creşte. Având în vedere că toate aceste dosare se referă la aceleaşi speţe, normele CCR sunt de comasare a tuturor cazurilor şi dezbatere a sesizărilor în comun, într-o singură şedinţă.

Până în acest moment, Raiffeisen Bank este instituţia care a depus cele mai multe sesizări, în număr de 35. Raiffeisen este urmată de Bancpost, cu 26 de dosare, dintre care trei în comun cu ERB New Europe Funding, Banca Transilvania, cu 24 de dosare, Banca Românească, cu 21 de dosare, şi Piraeus, cu 9 dosare. Au mai făcut sesizări şi reprezentanţii BRD (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4), Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) şi ERB (1).

Aproape jumătate dintre aceste excepţii de neconstituţionalitate au fost ridicate doar în luna august.

Alte articole

Decizie a instanței privind numirea lui Mihai Busuioc la CCR! Ce se va întâmpla cu acesta

Augustin Zegrean, despre sporul de integritate ”deghizat” în spor de stres, primit de judecătorii CCR. ”E ceva nou. Nu ştiu cum demonstrează cei de acum că sunt integri”

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.

O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.

Nicio bancă nu a ridicat însă critici de neconstituţionalitate cu privire la exceptarea programului „Prima Casă” din lege, aşa cum avertizau iniţiatorii şi susţinătorii legii că se va întâmpla în cazul în care este introdusă o astfel de excepţie în text.

Banca Transilvania, una dintre băncile care au făcut cele mai multe sesizări, a precizat, pentru News.ro, că a invocat excepţia de neconstituţionalitate în cadrul contestaţiilor formulate în baza Legii nr. 77/2016.

„Am avut în vedere, în principal, principii constituţionale cunoscute şi unanim acceptate precum neretroactivitatea legii civile şi garantarea dreptului de proprietate privată, principii pe care, la o primă evaluare, le considerăm încălcate de anumite prevederi ale legii. Cu toate acestea, subliniem faptul că prevederile legale cu privire la care am invocat excepţia se bucură în continuare de prezumţia de legalitate, Curtea Constituţională fiind singura instituţie abilitată să verifice concordanţa legii cu Constituţia”, a precizat banca, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro.

Banca Transilvania a ţinut să menţioneze că, „până la o soluţie a Curţii pe acest aspect, BT va continua să respecte şi să aplice legea dării în plată”.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, recent, că un număr de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare. În aproape două treimi din cazuri – 64% -, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei.