Contribuţia la Pilonul 2 ar fi trebuit să ajungă la 6% încă din 2016, conform legii iniţiale, iar majorarea acesteia este deja asumată de România prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031, agreat de Guvern cu Comisia Europeană, scrie Agerpres.
În acest context, preşedintele APAPR a susţinut necesitatea unei creşteri graduale a contribuţiei, cu 0,25 – 0,50 puncte procentuale anual în perioada 2028-2031, pentru o implementare sustenabilă din punct de vedere bugetar.
Cristian Pascu a subliniat că, pe lângă reducerea deficitului bugetar, sunt necesare reforme structurale şi măsuri pentru consolidarea veniturilor viitorilor pensionari. Totodată, acesta a evidenţiat importanţa protejării Pilonului 2, în condiţiile în care contribuţiile reprezintă proprietatea individuală a participanţilor, iar stabilitatea regulilor este esenţială pentru încrederea în sistem şi economisirea pe termen lung.
În ceea ce priveşte evoluţia sistemului de pensii private, preşedintele APAPR a arătat că Pilonul 2 a ajuns la 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul III numără 1,15 milioane de participanţi şi active nete de 8,9 miliarde de lei.
De asemenea, fondurile de pensii administrate privat au generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi în cei 18 ani de funcţionare, în condiţiile unui randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%.
Totodată, Pilonul 2 a efectuat plăţi în valoare de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung, potrivit datelor prezentate de reprezentantul APAPR.
O altă măsură considerată esenţială pentru valorificarea potenţialului sistemului de pensii private vizează revigorarea Pilonului III, prin actualizarea deductibilităţii fiscale.
Astfel, plafonul de deductibilitate fiscală de 400 de euro anual pentru contribuţiile individuale şi 400 de euro anual pentru contribuţiile angajatorilor a rămas neschimbat de aproape 18 ani, perioadă în care salariul mediu pe economie a crescut de peste cinci ori, diminuând semnificativ relevanţa economică a stimulentului fiscal.
În acest sens, Cristian Pascu a evidenţiat necesitatea majorării substanţiale a plafonului, în condiţiile în care o propunere legislativă vizează creşterea acestuia la 1.200 de euro anual. O variantă mai ambiţioasă ar fi raportarea deductibilităţii la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual.
Preşedintele APAPR a subliniat şi importanţa încurajării angajatorilor să contribuie la economisirea pentru pensie, prin beneficii extrasalariale, astfel încât Pilonul III să devină o componentă mai importantă a economisirii voluntare şi a diversificării veniturilor la pensionare.
Referitor la rolul fondurilor de pensii private în economie, Cristian Pascu a arătat că aproximativ 95% din activele acestora sunt investite în România, iar capitalul acumulat reprezintă circa 12% din Produsul Intern Brut (PIB).
Totodată, fondurile de pensii deţin aproximativ 10% din datoria publică a României şi reprezintă al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achiziţiilor, potrivit datelor prezentate de preşedintele APAPR.
În acelaşi timp, acestea deţin între 45% şi 50% din acţiunile liber tranzacţionabile (free-float) de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi peste 10% din capitalizarea totală a pieţei, având un rol important în finanţarea companiilor româneşti, susţinerea listărilor şi asigurarea lichidităţii pieţei de capital.
În perspectiva anului 2030, fondurile de pensii private ar putea deveni o sursă tot mai importantă de capital autohton pentru finanţarea economiei, inclusiv a investiţiilor în infrastructură, energie, tranziţie verde şi digitalizare.
Potrivit preşedintelui APAPR, dezvoltarea sistemului de pensii private poate contribui atât la creşterea veniturilor viitorilor pensionari, cât şi la finanţarea pe termen lung a economiei româneşti, prin consolidarea economisirii, stimularea investiţiilor şi dezvoltarea pieţei de capital.
Pentru valorificarea acestui potenţial sunt necesare predictibilitate legislativă, consolidarea Pilonului II, stimularea Pilonului III şi un tratament fiscal adecvat economisirii pe termen lung, se mai precizează în comunicat.
Cristian Pascu a susţinut aceste idei în cadrul celei de-a XII-a Conferinţe Internaţionale a ISF, organizată sub tema „Pieţele financiare 2030 – Investiţii, tehnologie şi competenţe pentru o nouă economie”.
Câștigul net obținut de fondurile de pensii private obligatorii a depășit, pentru prima oară în istoria Pilonului 2, pragul de 100 de miliarde de lei, ajungând la 108,6 miliarde de lei (20,7 miliarde euro) la sfârșitul lunii iulie 2026, potrivit calculelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) publicate pe pilonul2.ro.
Activele nete administrate de fondurile de pensii private în numele celor 8,5 milioane de participanți au urcat la 246,7 miliarde de lei (47 miliarde euro). Totodată, fondurile au efectuat până în prezent plăți totale de 7,9 miliarde de lei (1,5 miliarde euro) către peste 350.000 de participanți și beneficiari, ”o dovadă concretă că sistemul funcționează eficient și produce rezultate pentru participanți”, conform unui comunicat al APAPR.
Peste un milion de români au accesat pilonul2.ro, portalul privind Pilonul 2 de pensii, în primele zece luni din 2026, pentru a se interesa de pensia lor privată, arată Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) într-un ghid despre verificarea banilor din Pilonul 2.
Astfel, potrivit organizației, toți cei 8,5 milioane de români care contribuie la Pilonul 2 de pensii private pot afla la ce fond contribuie și câți bani au strâns pentru pensie în contul personal, pe pilonul2.ro.
Pilonul 2 este sistemul de pensii private obligatorii lansat în 2008, prin care o parte din contribuția de asigurări sociale (CAS) este direcționată către un cont individual de pensie privată, administrat de unul dintre cele șapte fonduri autorizate. În prezent, contribuția la Pilonul 2 este de 4,75% din venitul brut lunar și face parte din contribuția totală de CAS de 25% pe care salariații o plătesc oricum. Așadar, participarea la Pilonul 2 nu presupune costuri suplimentare pentru români, subliniază APAPR.
Banii acumulați în contul personal sunt investiți de administratorul fondului, în condiții strict reglementate de legislație, pentru a genera câștiguri pe termen lung. La momentul pensionării, participantul va beneficia atât de contribuțiile virate de-a lungul anilor, cât și de câștigurile din investiții.
Pe pilonul2.ro, folosind formularul pus la dispoziție de Autoritatea de Supraveghere Financiară, oricine poate afla în mai puțin de 30 de secunde, completând numele și codul numeric personal (CNP), la care dintre cele șapte fonduri de pensii private de Pilon 2 contribuie.
După ce a aflat la ce fond de pensii private este înscris că participant, următorul pas este verificarea contului personal. Portalul pilonul2.ro centralizează link-urile către cele șapte fonduri de pensii, acolo unde participanții își pot deschide ușor un cont online cu utilizator și parolă pentru a-și verifica banii strânși și istoricul contribuțiilor virate.
Aproape două milioane de români își verifică deja online contul personal de pensie privată.
APAPR precizează că este foarte important ca participanții să își actualizeze datele personale și de contact (adresă de e-mail, număr de telefon și adresă de corespondență) la administratorul fondului de pensii la care contribuie. Astfel, aceștia se asigură că pot fi contactați și că primesc la timp toate informările și comunicările importante referitoare la contul lor de pensie privată.
În fiecare an, în cursul lunii mai, administratorii fondurilor de pensii private transmit tuturor participanților scrisoarea anuală de informare. Aceasta conține informații despre contribuțiile virate în contul personal în anul precedent și valoarea acumulată la sfârșitul anului. Participanții pot opta să primească această scrisoare în format electronic, pe e-mail, în locul formatului tipărit. Este o modalitate mai rapidă și mai comodă de a consulta informațiile despre propria pensie privată, susține sursa citată.
De la lansarea sistemului în 2008, fondurile de pensii private din Pilonul 2 au obținut un randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,8% (date la 30 septembrie 2026). Mai mult, din cele peste 237 miliarde de lei administrate în beneficiul participanților, aproximativ 96 miliarde de lei reprezintă câștigul net obținut din investiții, adică bani adăugați peste contribuțiile virate. ‘Cu alte cuvinte, o parte importantă din economiile acumulate de români în Pilonul 2 provine din performanța investițiilor realizate de administratorii fondurilor de pensii private’, se mai arată în comunicat.
APAPR menționează că banii acumulați în contul din Pilonul 2 nu pot fi retrași oricând, ci doar în situațiile prevăzute de lege: la pensionarea pentru limită de vârstă, atunci când se obține decizia de pensionare din sistemul public; în cazul pensionării pentru invaliditate, indiferent de gradul de invaliditate; în cazul decesului participantului, când banii acumulați revin moștenitorilor legali sau testamentari.
Conform legislației încă în vigoare, beneficiarii pot opta pentru încasarea întregii sume printr-o plată unică sau pentru plăți lunare egale, eșalonate pe o perioadă de maximum cinci ani (cel mult 60 de plăți). Pentru a solicita banii, participantul sau, după caz, moștenitorul trebuie să se adreseze administratorului fondului de pensii private, care va comunica documentele și pașii necesari. Aceste reguli rămân în vigoare până la autorizarea primelor fonduri specializate de plată, cel mai devreme în cursul anului 2027, moment din care va produce efecte noua lege de plată nr. 2/2026.
Până la 30 septembrie 2026, circa 365.000 de români și-au primit înapoi banii din Pilonul 2, sumele totale fiind în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de lei și în creștere accelerată.
Pentru cei care vor să afle mai multe despre pensia lor privată, APAPR a lansat în mediul online asistentul virtual ‘Domnul Pensionescu’, bazat pe inteligență artificială (AI), care oferă răspunsuri simple și accesibile despre funcționarea sistemului de pensii private. Domnul Pensionescu oferă informații generale și nu are acces la conturile individuale ale participanților, precizează Asociația de profil.