Banii românilor de peste hotare au intrat în vizorul Oficiului de Spălare a Banilor.Tranzacţiile de peste o mie de euro, vizate de stat

Cele mai multe tranzacţii între persoane fizice au loc între românii din străinătate şi rudele de acasă, definite drept remitenţe. Proiectul de lege promovat de Oficiu pe 31 ianuarie este în dezbatere între instituţiile statului pentru a fi asumat şi trimis în Parlament spre dezbatere şi adoptare.

Dacă proiectul de lege va fi votat în forma propusă de Oficiul pentru Spălarea Banilor, băncile şi furnizorii de servicii precum Poşta Română, Western Union sau Money Gram vor avea obligaţia să raporteze la Oficiu datele despre orice tranzacţie care depăşeşte echivalentul în lei a 1.000 de euro.

Oficiul susţine că iniţiativa legislativă transpune noua legislaţie europeană în domeniul combaterii fenomenului de spălare a banilor, Directiva 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului UE.

Problema este că România e statul membru UE cu una dintre cele mai mari comunităţi de cetăţeni plecaţi să lucreze în străinătate, estimările Ministerului pentru Românii de pretutindeni fiind de 3,5 – 4 milioane (sursa).

Alte articole

Ce înseamnă, de fapt, „acasă”, pentru românii care vor să se întoarcă din diaspora? Între țara în care trăiesc deja de mulți ani sau țara din care provin

Cele trei zodii care au norocul scris în frunte în noiembrie 2025. Banii curg cascadă, iar până la final de an strâng o mică avere

Este neclar cum va putea statul român să implementeze o modalitate de urmărire a tuturor tranzacţiilor suspecte cu valoarea de peste 1.000 de euro între românii din străinătate şi cei de acasă, scrie g4media.

Cea mai recentă statistică privind remitenţele arată că românii din străinătate au trimis acasă circa 29 de miliarde de euro în perioada 2007 – 2016. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor  este condus de chestorul de Poliţie Daniel Staicu, propus în funcţie de ministrul Carmen Dan.