Legea care reglementează ordinul de protecție împotriva agresorilor ar putea suferi modificări importante. Un proiect normativ depus în Parlament propune schimbări ce vizează atribuțiile polițiștilor în cazurile de abuz semnalate împotriva femeilor și introduce o nouă infracțiune, denumită „violență economică”.
Legea nr. 26/2024 ar putea fi schimbată destul de mult, inițiatorii cerând, printre altele, extinderea perioadei de ordin de protecție provizoriu de la 5 la 10 zile. De asemenea, conform modificărilor trecute în document, polițiștii vor putea fi obligați ca de acum înainte să intervină din oficiu, fără să mai aștepte ca victima să depună plângere, atunci când se constată fapte de agresiune.
Motivul legii noi este îmbunătățirea modului în care sunt protejate victimele violenței, fie că este vorba despre violență fizică, psihică sau constrângeri inclusiv de ordin financiar. Modificările propuse aduc clarificări necesare, având în vedere rolul ambiguu al poliției atunci când se cere intervenția în caz de violență domestică.
În legea aflată în vigoare nu sunt definite toate formele de abuz, iar ordinul de protecție provizoriu emis, de 5 zile, este considerat descurajator. În același timp, s-a remarcat că din cauza anumitor lacune legislative, ordinul era deseori încălcat de agresori fără consecințe.
În schimb, acum legea ar putea recunoaște violența domestică, dar și abuzul digital. Abuzul economic se referă la situațiile în care agresorul controlează banii victimei, nu o lasă să muncească ori îi confiscă salariul și o lasă fără mijloace de trai, contribuind astfel la dependența de acesta, scrie FANATIK.
Violența economică este descrisă în felul următor: „orice acțiune prin care agresorul încearcă să controleze accesul victimei la resurse financiare, bunuri, loc de muncă sau educație, incluzând interzicerea de a munci, confiscarea veniturilor victimei, privarea de mijloace de subzistență, distrugerea sau sustragerea bunurilor personale, generarea de dependență financiară”.
Prin introducerea posibilității de a emite un ordin de protecție și în cazurile de privare de resurse financiare, se urmărește obligarea agresorului să ofere victimei acces la banii familiei sau interzicerea vânzării bunurilor comune pe durata ordinului. Propunerile legislative se inspiră din modele aplicate în țări precum Spania și Danemarca, unde s-au înregistrat progrese importante în combaterea violenței împotriva femeilor.
Legat de abuzul digital, aici intră hărțuirea online, monitorizarea persoanei prin aplicații și publicarea de imagini (intime) cu victima pe rețelele de socializare sau în grupurile aplicațiilor de tip social media (WhatsApp, Telegram etc).
Încă o modificare importantă este faptul că agresorul își pierde temporar dreptul proprietar imobiliar, deoarece legea recunoaște în primul rând siguranța victimei. Legea de mai sus este în dezbatere la Camera Deputaților și pot fi depuse amendamente cu privire la conținutul ei până pe 10 noiembrie.
Citește și: Dosarul tragediei de la 2 Mai s-ar putea relua. Vlad Pascu a solicitat rejudecarea dosarului la ÎCCJ
În România au loc din ce în ce mai multe tragedii de violența împotriva femeilor, de la teroare în mediul online, hărțuire stradală și până la ce se poate mai rău: femicide. Ultimii ani au fost marcați de povești zguduitoare care au impus modificările care sunt făcute acum la legea care poate preveni o nouă crimă. Unul din cele mai scandaloase cazuri l-a reprezentat uciderea fostei concurente dintr-un show tv, Teodora Marcu, în plină zi, în cartierul Cosmopolis din Ștefănești (Ilfov), conform sursei citate.
Potrivit datelor oficiale ale Poliției Române, între 2017 și 2022 au fost raportate peste 217.000 de victime ale violenței domestice, tendința fiind una crescătoare. 55.206 cazuri au fost sesizate doar în 2022, comparativ cu 36.000 câte erau în 2017. Totodată, în primele luni ale anului 2023 s-au înregistrat aproape 23.600 de victime. În primele luni din acest an, 25 de femei au fost ucise de partenerii lor (iar aceste cazuri se numără printre cele despre care presa a putut afla).