Barem matematică Evaluare Națională 2026. Cum se rezolvă corect toate subiectele

Barem matematică Evaluare națională 2026. Ministerul Educației a conceput programa pentru această probă astfel încât să evalueze atât conținuturile predate, cât și abilitățile dobândite de elevi în clasele V–VIII.

Barem matematică Evaluare națională 2026

Peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a au susținut miercuri, 24 iunie 2026, proba la Matematică din cadrul Evaluării Naționale. Este cel de-al doilea examen scris al sesiunii de Capacitate, după proba la Limba și literatura română, iar rezultatul obținut va conta la calculul mediei de admitere la liceu.

Primele concluzii ale profesorilor indică faptul că examenul a fost echilibrat și corect calibrat. Potrivit profesoarei de matematică Nicoleta Adnana Melinte, de la Școala Gimnazială nr. 165 din Capitală, primele două subiecte au oferit șanse reale elevilor de nivel mediu să obțină rezultate bune, în timp ce Subiectul al III-lea a introdus gradual cerințe care au solicitat raționament, argumentare și o stăpânire aprofundată a geometriei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. Ce au avut elevii de rezolvat

Alte articole

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ BAC 2025. Cum se lua 10, ce spune Ovidiu Șontea, profesor la Colegiul Naţional „Tudor Vianu”

Profesoara de matematică Nicoleta Adnana Melinte susține că Subiectul I a fost cea mai accesibilă parte a examenului și nu ar fi trebuit să creeze dificultăți elevilor care au parcurs materia și modelele de antrenament publicate de Ministerul Educației.

„Subiectul la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2026 a fost unul echilibrat și bine calibrat, fără surprize majore pentru elevii care au parcurs cu seriozitate materia și variantele de antrenament. Structura a respectat modelul consacrat, iar gradul de dificultate a crescut treptat de la exercițiile de bază către cerințele care au făcut diferența în lupta pentru nota maximă.”, a precizat profesoara Nicoleta Adnana Melinte de la Școala Gimnazială nr. 165 din București, notează Totuldespremame.

Ce au avut de rezolvat elevii la Matematică Evaluare Națională 2026

Subiectele primite de elevi la Evaluare Națională au acoperit o gamă largă de competențe din programa de gimnaziu, de la calcule și algebră până la geometrie în plan și în spațiu. La primele două subiecte de matematică, candidații au avut de rezolvat exerciții de calcul, procente, funcții, ecuații, reprezentări grafice și probleme de geometrie cu răspunsuri scurte sau alegere multiplă.

Printre cerințele care i-au pus în dificultate pe elevi s-au numărat problema privind volumul unei piramide patrulatere regulate de la Subiectul al II-lea, exercițiul cu prisma dreaptă de la Subiectul al III-lea, unde candidații au avut de calculat aria laterală, precum și demonstrația referitoare la distanța de la un punct la un plan. Aceste cerințe au verificat nu doar cunoașterea formulelor, ci și capacitatea de aplicare a acestora în contexte geometrice mai dificile.

Al treilea subiect a inclus, pe lângă exercițiile de geometrie, probleme de algebră, funcții și demonstrații matematice, fiind partea examenului care face de obicei diferența între notele bune și cele foarte bune.

Conform profesoarei Nicoleta Adnana Melinte, Subiectul I a fost cea mai accesibilă parte a examenului și nu ar fi trebuit să creeze dificultăți elevilor care au parcurs materia și modelele de antrenament publicate de Ministerul Educației.

„Cele șase exerciții grilă nu ar fi trebuit să ridice probleme semnificative. Au fost itemi clasici, care au verificat competențe fundamentale: calcule numerice, procente, fracții, proporții și interpretarea unor reprezentări grafice. Singurul punct care ar fi putut provoca un moment de ezitare a fost exercițiul 5, unde era necesară observarea unei formule de calcul prescurtat. Totuși, nici acesta nu poate fi considerat o capcană, întrucât astfel de situații apar frecvent în pregătirea pentru examen și fac parte din bagajul de cunoștințe pe care elevii îl exersează constant”, a explicat aceasta.

Subiectul al II-lea a avut un nivel mediu de dificultate, fiind construit în principal pe noțiuni de geometrie plană și geometrie în spațiu. Profesoara spune că majoritatea exercițiilor au fost accesibile elevilor bine pregătiți, însă anumite cerințe au necesitat o înțelegere solidă a proprietăților geometrice și nu doar aplicarea mecanică a unor formule.

„Primele exerciții au fost accesibile, iar dificultatea a crescut ușor odată cu exercițiile 3 și 4. Acestea au solicitat o înțelegere mai profundă a proprietăților geometrice și a relațiilor dintre arii sau segmente, însă tipologia lor nu a fost una nouă. Dimpotrivă, probleme similare au apărut în numeroase simulări și variante de antrenament, astfel încât elevii care au lucrat constant subiecte din anii anteriori aveau toate șansele să le abordeze cu succes. În ansamblu, Subiectul al II-lea poate fi considerat unul de dificultate medie, conceput să diferențieze elevii foarte bine pregătiți de cei care stăpânesc doar noțiunile de bază”, a explicat Nicoleta Adnana Melinte.

Citește și Perle Evaluare Națională 2026. Ce a putut să spună o elevă din Vaslui după proba de Limba și literatura română

Adevărata provocare a examenului a venit odată cu Subiectul al III-lea, care va și departaja candidații foarte bine pregătiți. „Prima problemă, construită în jurul unei situații practice, a avut un nivel mediu de dificultate. Nu calculele în sine reprezentau obstacolul principal, ci transpunerea corectă a informațiilor în ecuații și relații matematice. Mulți elevi ar fi putut pierde puncte tocmai în această etapă, prin interpretarea greșită a datelor din enunț. La problema a doua, punctul b) a fost, probabil, una dintre cerințele care au ridicat cele mai multe semne de întrebare în rândul candidaților. Cu toate acestea, exercițiul se înscrie într-o categorie clasică de probleme de algebră, întâlnită frecvent atât în culegeri, cât și în simulările oficiale. Pentru elevii care au exersat constant demonstrațiile și proprietățile de divizibilitate, cerința era perfect abordabilă”, explică profesoara.

„În schimb, exercițiul 4 a reprezentat un punct sensibil al subiectului. Deși noțiunile despre cerc fac parte din programa școlară, ele apar mai rar la nivelul de dificultate specific Subiectului al III-lea. Din acest motiv, mulți elevi au fost nevoiți să își adapteze rapid strategia de rezolvare și să valorifice proprietăți pe care nu le întâlnesc atât de des în problemele complexe de examen”, a completat aceasta.

Momentul decisiv pentru obținerea notei 10 a fost însă exercițiul 6, punctul b), susține profesoara: „Aici, nu mai era suficientă cunoașterea formulelor și a teoremelor. Cerința solicita o foarte bună stăpânire a geometriei în spațiu, capacitatea de a identifica relațiile dintre elementele figurii și, mai ales, o excelentă reprezentare mentală a configurației geometrice. Pentru mulți elevi, dificultatea nu a constat în calcule, ci în vizualizarea corectă a situației și în construirea unui raționament coerent. Este genul de exercițiu care separă lucrările foarte bune de cele excepționale și care își justifică pe deplin rolul de departajare în cadrul unui examen național”.

Când se afișează rezultatele la Evaluarea Națională 2026

Rezultatele finale vor fi publicate la data de 8 iulie, după încheierea procesului de soluționare a contestațiilor. Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se regulamentul general despre protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Cum se depun contestațiile

Contestațiile se depun la centrul de examen în perioada prevăzută de calendarul oficial al Evaluării Naționale 2026. Pentru înregistrarea unei contestații, candidatul și părintele ori reprezentantul legal (în cazul elevilor minori) completează și semnează o cerere-tip, precum și o declarație prin care iau act de faptul că nota finală poate fi modificată, atât prin creștere, cât și prin scădere.

În cazul depunerii cererii de contestație, solicitarea se înregistrează la centrul de examen, pe baza documentelor puse la dispoziție de unitatea de învățământ. Pentru candidații minori, documentele trebuie semnate și de părinte sau reprezentantul legal.

Vizualizarea lucrării. Elevii pot solicita vizualizarea lucrării înainte de depunerea contestației ori în perioada stabilită de Ministerul Educației pentru această etapă. Vizualizarea se realizează potrivit procedurilor oficiale aplicate la nivel național.

Reevaluarea lucrării. Lucrările pentru care se depun contestații sunt recorectate de alți doi profesori evaluatori, diferiți de cei care au acordat nota inițială.

Stabilirea notei finale. În cazul în care diferența dintre nota inițială și nota acordată după contestație este de cel mult 1,5 puncte, nota obținută în urma recorectării devine nota finală.

Dacă diferența depășește 1,5 puncte, lucrarea este evaluată din nou de alți doi profesori. Nota rezultată în urma acestei a doua reevaluări devine nota finală.

Calendarul Evaluării Naționale 2026

22 iunie 2026 – Limba și literatura română, probă scrisă;
24 iunie 2026 – Matematică, probă scrisă;
26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă, probă scrisă;
1 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00; vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00 și 18:00;
2-3 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor;
4-7 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor;
8 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale.