EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. O notă de 10 se ia mai greu ca la română!

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. Prima parte a testului este construită din itemi grilă și începe cu exerciții de calcul. Elevii trebuie să efectueze operații cu numere întregi și fracții, să lucreze cu procente și să identifice numere aparținând unor intervale. Unul dintre itemi verifică inclusiv proprietățile puterilor și transformarea unei relații într-o valoare numerică.

Modelul propune și exerciții care implică radicali. De exemplu, candidații trebuie să determine rezultatul produsului a două expresii care conțin √2 și să identifice răspunsul corect dintre mai multe variante. Este un tip de cerință întâlnit frecvent în ultimii ani, însă care îi poate încurca pe cei care nu cunosc formulele de calcul prescurtat.

Când vor fi anunțate notele la Evaluarea Națională 2026. 148.000 de absolvenți de clasa a VIII-a s-au înscris la examen

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tot aici apare și o problemă practică legată de costul unor obiecte și de verificarea unei afirmații. Elevii trebuie să decidă dacă un enunț este adevărat sau fals, fără să efectueze calcule complicate, ci folosind raționamentul matematic.

Alte articole

Perle Evaluare Națională 2026. Ce a putut să spună o elevă din Vaslui după proba de Limba și literatura română

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2026. Ce au avut elevii de rezolvat

Evaluarea Națională 2026. Ce probleme de geometrie apar la Subiectul al II-lea
Partea a doua a testului este dedicată aproape în întregime geometriei. Una dintre primele cerințe pornește de la segmente aflate pe aceeași dreaptă și verifică relațiile dintre lungimile acestora. O altă problemă implică unghiuri suplimentare și bisectoare, iar elevii trebuie să determine măsura unui unghi folosind informațiile din figură.

Modelul de simulare include și un triunghi isoscel în care apare un punct situat pe una dintre laturi, iar rezolvarea necesită observarea unor egalități între segmente și folosirea proprietăților triunghiurilor.

Un alt exercițiu interesant pornește de la un pătrat cu latura de 4 centimetri și introduce un punct aflat pe o dreaptă construită din interiorul figurii. Cerința nu urmărește doar calculul unor lungimi, ci și determinarea ariei unui triunghi format de aceste segmente.

La geometria cercului, elevii trebuie să lucreze cu diametre, coarde și unghiuri la centru. În plus, apare și o prismă dreaptă cu bază triunghi echilateral, unde este necesară determinarea unei lungimi din spațiu.

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. Ce exerciții de logică și algebră pot face diferența la Subiectul al III-lea

Prima problemă de la ultimul subiect este construită pe o situație practică legată de așezarea elevilor în bănci. Candidații trebuie să stabilească dacă un anumit număr de elevi poate respecta condițiile impuse și apoi să determine numărul total de bănci din clasă. Este un exercițiu care combină logica și ecuațiile.

Urmează o expresie algebrică mai complexă, care conține fracții și polinoame. Prima cerință cere descompunerea unui polinom în factori, iar apoi elevii trebuie să demonstreze că suma mai multor valori ale expresiei respectă o anumită inegalitate. Este una dintre problemele care pot pune dificultăți candidaților mai puțin obișnuiți cu demonstrațiile.

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. Ce exerciții de geometrie analitică îi așteaptă pe elevi

Modelul pentru Evaluarea Națională 2026 conține și o problemă în sistemul de axe xOy. Sunt date coordonatele a două puncte, iar prima cerință presupune calculul distanței dintre acestea, potrivit Edupedu.

Partea a doua este mai dificilă. Elevii trebuie să determine coordonatele unui punct situat pe axa Ox și aflat la distanțe egale față de celelalte două puncte. Rezolvarea presupune utilizarea formulei distanței și construirea unei relații între segmente.

Care sunt cele mai grele probleme din modelul pentru Evaluarea Națională 2026 la matematică
Ultimele trei probleme sunt, probabil, cele mai dificile din întreaga simulare. Una dintre ele pornește de la un pătrat înscris într-un cerc și introduce un punct situat pe arcul mic al cercului. Elevii trebuie să demonstreze o relație care implică tangenta unui unghi, cerință care presupune mai multe etape de calcul și utilizarea proprietăților cercului.

Citește și: BAREM română Evaluare Naţională 2026. Cum se putea lua 10

O altă problemă are la bază un triunghi echilateral și două proiecții succesive. După determinarea unei lungimi, candidații trebuie să calculeze aria unui triunghi format în interiorul figurii, ceea ce presupune combinarea mai multor formule de geometrie plană.

Cea mai dificilă cerință din model este însă cea referitoare la tetraedrul regulat. Elevii trebuie să determine o lungime în spațiu și apoi să demonstreze o relație care implică sinusul unghiului format de două drepte. Este un tip de exercițiu destinat celor care urmăresc nota maximă la matematică și care necesită o bună stăpânire a geometriei în spațiu.

Sindicatele din Educaţie reclamă că profesorii din comisiile de examen de la Evaluarea Naţională au fost ”umiliţi” şi ţinuţi ”ostatici” în şcoli pentru a încărca în sistemul informatic lucrările elevilor, în condiţiile în care platforma se bloca

Federaţiile sindicale din Educaţie reclamă că profesorii din comisiile de examen de la Evaluarea Naţională au fost ”umiliţi” şi ţinuţi ”ostatici” până la opt ore în şcoli pentru a încărca în sistemul informatic lucrările scanate ale elevilor la proba la Limba şi literatura română, desfăşurată luni, în condiţiile în care platforma se bloca. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au susţinut că platforma a funcţionat, dar nu în parametrii normali.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret” condamnă, într-un comunicat de presă transmis luni, ”haosul generalizat şi umilinţa” la care au fost supuşi colegii din comisiile de examen, cu ocazia desfăşurării probei scrise la Limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale.

”Incompetenţa crasă a celor care gestionează infrastructura digitală a Ministerului Educaţiei şi Cercetării a dus la blocaje majore ale platformei destinate încărcării lucrărilor scanate. Din cauza acestui eşec al sistemului informatic, mii de cadre didactice au fost ţinute ostatice în unităţile de învăţământ până la 8 ore! Este absolut inadmisibil ca într-o eră a «digitalizării», profesorii să fie puşi în situaţia de a sta ore în şir în faţa unor ecrane, dând continuu «refresh» şi încercând cu disperare să urce lucrările elevilor, într-un mediu de stres şi epuizare fizică extremă”, scrie în comunicat.

Sindicaliştii adaugă că declaraţiile superficiale venite din partea reprezentanţilor ministerului, care tratează aceste blocaje drept simple ”întreruperi”, demonstrează ”o ruptură totală faţă de realitatea din şcoli şi o nepăsare revoltătoare”.

”Mai mult decât atât, atragem atenţia asupra unui abuz intolerabil: campania de pedepsire la care sunt supuşi profesorii evaluatori. Am primit numeroase sesizări din teritoriu conform cărora multe inspectorate şcolare judeţene (ISJ) au refuzat intenţionat şi abuziv înscrierea în comisiile de evaluare a acelor colegi care au ales să boicoteze simularea examenelor naţionale din primăvară. Faptul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi inspectoratele şcolare exclud şi marginalizează astăzi profesori cu experienţă, ghidându-se strict pe criterii de răzbunare şi vendete mărunte, este o practică ce subminează grav calitatea procesului de evaluare. Nu acceptăm ca dreptul la protest sau la a semnala nereguli evidente să fie sancţionat pe ascuns, refuzându-li-se colegilor dreptul de a participa la corectare! Profesorii din România nu sunt nici cobaii pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării să îşi testeze experimentele eşuate, nici «prizonierii» de serviciu în centrele de examen şi nici victimele orgoliilor unor conducători vremelnici!”, transmit cele două federaţii sindicale.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au afirmat că platforma a funcţionat, dar nu în parametrii normali.