Bareme de corectare la Limba română la Evaluarea Națională 2024. Cum se rezolvau subiectele

Subiectele primite de elevii de clasa a VIII-a la proba scrisă de la Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2024 au avut două texte suport: primul din Constantin Chiriţă – „Cireșarii” și al doilea din Cella Delavrancea – „Portret”. Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul al II-lea, elevii au avut o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizeze pe Tic, personajul din textul lui Constantin Chiriță.

Citește și: Scandal-monstru după publicarea subiectelor la Evaluarea Națională 2024 la Limba și literatură română. Se face dosar penal

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bareme de corectare la Limba română la Evaluarea Națională 2024. Cum se rezolvau subiectele

”Gradul de dificultate mi se pare accesibil, mi se par bine făcute una peste alta și subiectele de literatură, și cele de comunicare, de limbă. Textele-suport din ”Cireșarii” și din Cella Delavrancea, de asemenea, mi se par bune, deopotrivă accesibile și nuanțate. Amândouă sunt despre nume ale trecutului. E adevărat că e un trecut destul de apropiat, cu care copiii pot să se conecteze, pot empatiza.

Dar poate că n-ar fi fost rău ca măcar unul dintre ele să fie ales dintr-un scriitor contemporan, pentru a arăta elevilor că literatura nu este neapărat un discurs muzeal, un discurs despre trecut care reprezintă luni dispărute, ci are legătură și cu lumea contemporană, cu întrebările, neliniștile contemporane. Asta doar ca preferință personală. Însă, altfel, textele într-adevăr nu sunt excesiv de paseiste, nu au un limbaj care să necesite o codificare foarte dificilă. Mie mi se pare bine gândit subiectul.

Citește și: Subiectele de la Evaluarea Națională 2024 par o glumă! Nivelul de dificultate la proba de Limba și literatura română a fost unul scăzut. FOTO

Acum, nu i-aș face un portret de istorie literară lui Constantin Chiriță, care este un personaj și cu lumini, și cu umbre, cumva. „Cireșarii” a fost, într-adevăr, una dintre părțile generației noastre și chiar și a generațiilor anterioare. E adevărat că tinerii de acum, fiul meu, de exemplu, care și el este la vârsta Evaluării Naționale, nu mai empatizează cu cărțile lui. Am văzut asta. Dar pasajul ales, care e despre o plimbare prin pădure și o întoarcere pe înnoptate, un pasaj hiperbolizat, nu e un text dificil. E mai degrabă despre relația dintre băiat și câine, dintre Tic și Țombi, decât despre natură ca atare. Ceea ce cred că e un lucru bun, ajută la construcția asta a empatiei față de animale, pe care copiii o au din belșug”, a spus Radu Vancu, scriitor și profesor la Litere, pentru Edupedu.ro.