Băsescu a semnat decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a noului Acord stand-by cu FMI

Pe 27 septembrie, boardul Fondului Monetar Internaţional a aprobat scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile de la Bucureşti în vederea încheierii unui nou acord cu România, scrie Agerpres.

Guvernul a cerut aprobarea unui acord preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009 iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul final de scrisoare de intenţie a fost trimis FMI pe 12 septembrie.

Alte articole

Andrei Caramitru avertizează asupra riscului unui acord cu FMI în 2027. „Nu văd cum putem evita să ajungem anul viitor acolo”

Avertismentul FMI: familiile vor fi afectate, iar locurile de muncă devin vulnerabile. Cele mai afectate domenii în fața recesiunii

Guvernul propune, prin asumarea angajamentelor faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, un mod transparent prin care România să-şi asigure o stabilitate şi o predictibilitate absolut necesare pentru continuarea creşterii economice şi o dezvoltare de care ţara noastră are foarte multă nevoie, a declarat primul-ministru săptămâna trecută, în plenul Parlamentului.

Potrivit acestuia, în baza acestui nou acord, care va fi susţinut de Parlament şi ratificat de partenerii internaţionali ai României, cofinanţarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbţie o economie anuală de peste un miliard de lei.

Şeful Executivului a spus că, potrivit scrisorii, nu există nicio intenţie de creştere a fiscalităţii, cota unică de 16% fiind păstrată.

Referindu-se la obligarea persoanelor care obţin venituri din chirii de a plăti cotele de asigurări de sănătate, premierul a precizat că această obligaţie va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, este limitată la cinci salarii medii şi este o măsură extrem de corectă, de justiţie socială.

El a mai arătat că acordul prevede continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea de locuinţe pentru categoriile defavorizate.

În ceea ce priveşte programul de privatizări, şeful Executivului a subliniat că nu există privatizări majoritare.

„Este vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acţionar, dar prin acest capital privat putem să avem şi un management mai performant şi resurse pentru investiţii în retehnologizare”, a detaliat Ponta.

Premierul a precizat că acordul nu prevede niciun fel de obligaţie pentru Guvernul României şi pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor.

„Este o cerinţă veche a partenerilor noştri internaţionali (…), nu avem o asemenea obligaţie şi împreună cu dumneavoastră putem gândi în viitor un sistem fiscal care poate lărgi baza de impozitare, pentru că, în continuare, în România sunt puţini cei care plătesc taxe şi foarte mulţi cei care beneficiază”, a completat el.

Citeşte şi Ponta: CSAT a discutat de trei ori subiectul CFR Marfă, preşedintele are o mentalitate securistă