Băsescu: Acordul fiscal nu crește taxele, românii nu vor fi afectați la buzunar

Președintele Traian Băsescu a declarat că Acordul de guvernanță fiscală nu va afecta bugetul pe 2012 și nici veniturile românilor. Cu toate acestea, a anunţat Băsescu, statul român va trebui să împrumute în 2012 circa 16 miliarde de euro pentru a plăti datoriile pe termen scurt, rostogolite din 2007 și 2008, dar și pentru a finanța deficitul de 1,9% din PIB prevăzut pentru anul viitor.
Romania TV
11 dec. 2011, 13:58
Băsescu: Acordul fiscal nu crește taxele, românii nu vor fi afectați la buzunar

Președintele a arătat că noul acord de guvernanță reia doar și întărește prin sancțiuni prevederi ale unor documente adoptate de Uniunea Europeană anterior, precum Tratatul de la Maastricht și Agenda Lisabona.

În urma acordului, puterea de cumpărare a românilor sau nivelul fiscalității nu vor fi afectate.

Cât timp rămâi în parametri, nu vine Bruxelles să-ți impună fiscalitatea. Este vorba doar de parametri bugetari preciși. Deocamdată, fiscalitatea rămâne o chestiune suverană, dar parametrii bugetului trebuie să fie respectați”, a precizat Traian Băsescu.

Întrebat cum îi va afecta pe români faptul că România şi-a luat angajamentul de a adera la acordul de uniune fiscală, care impune o disciplină bugetară drastică, Băsescu a răspuns:

Cred că nu îi va afecta în niciun fel. Nici în minus, nici în plus. Dar îi va garanta fiecărui român că va trăi într-o Uniune Europeană sănătoasă financiar, care nu va mai trece prin astfel de crize. Cred că este bine pentru români să ştie că România face parte din acest acord”.

Şeful statului a garantat că nu va fi afectat nici bugetul de stat, întrebat fiind dacă, în urma acordului, am putea asista, de pildă, la o creştere de taxe.

Pactul fiscal nu modifică nimic. Bugetul de stat al României rămâne aşa cum este pentru 2012″, a precizat Băsescu.

Potrivit preşedintelui, România își propune ca în 2015, să aibă un deficit bugetar 0%, obiectiv a cărui realizare este în grafic. Chiar și în circumstanțele în care execuția bugetară pe anul 2012 va ajunge la un deficit final de 2,4%. Însă președintele s-a arătat rezervat în privința creșterii deficitului. „UE și FMI nu au nimic împotrivă ca în execuția bugetară să ajungem la 2,4% deficit pe cash, dar diferența trebuie să o împrumutăm. Dobânzile sunt de circa 8% pe piața internațională, iar asta face inoperant creditul din cauza costurilor”, a apreciat Băsescu.

El a atras atenția că deja România va trebui să facă împrumuturi considerabile care însumează 16 miliarde de euro, dintre care 13,5 miliarde reprezintă plata pentru datorii angajate îndeosebi în 2007 și 2008, fiind vorba de „datorii rostogolite” în urma unor împrumuturi costisitoare pe termen scurt făcute de către precedenta guvernare.

Cât privește afirmațiile că România ar deveni prizoniera unor interese externe în urma acordului, Băsescu a arătat că prevederile acestuia sunt obligatorii pentru toți semnatarii, inclusiv pentru marile puteri economice europene.

Nu i-a predat nimeni pe bieții politicieni la balaurii europeni, ci noi am convenit că singura structură neutră ce poate controla un stat membru este Comisia Europeană. Ei vor aplica sancțiunile, ei vor stabili programele de reintrare în criteriile de la Maastricht”, a spus Traian Băsescu.

Șeful statului român consideră că Acordul de guvernanță fiscală oferă garanții că state ale Uniunii nu vor mai promova politici nesustenabile, al căror costuri să fie plătite ulterior de către toate statele UE.

„Modul în care se vor desfășura lucrurile în Uniune nu va permite ca în zona euro și în UE să nu fie țări care nu duc politici de calitate, dar se ascund în marea familie europeană. Nimeni nu mai poate miza că propria ineficiență va fi acoperită de statele cu politici responsabile”, a arătat Băsescu.

Astfel, bugetele naționale vor trebui să primească un aviz al Comisiei Europene, înainte de a fi supuse spre aprobarea Parlamentelor. De asemenea, planurile de împrumuturi ale statelor vor trebuie avizate tot de către Comisie. Cât privește statele care nu se încadrează acum într-un deficit bugetar de sub 3% sau care au o datorie publică mai mare de 60%, vor fi nevoite să elaboreze, împreună cu Comisia Europeană planuri de reintrare în parametrii fixați.

Iată principalele declarații:

  • Deja sunt poziționări legate de ultimul Consiliu European. Aș vrea să vorbesc petnru români și mai puțin pentru politicieni.
  • Trebuie să înțelegem de ce unii analiști cântă prohodul UE, de ce încrederea finanțelor internaționale este mică.
  • Ar trebui să vedem cum a funcționat UE în susținerea monedei sale.
  • Un pilon a fost pactul de Stabilitate și Creștere din 1992. Deși limitele de 3% deficit și grad de îndatorare de 60%, respectarea criteriilor se baza pe responsabilitatea individuală a statului membru. Un alt element care funcționa erau eventuale presiuni ale Comisiei Europene. Eventuale presiuni.
  • În folclorul politic s-a instaurat cifra magică 3% deficit. Cine citește Pactul de Stabilitate vede că documentul fixează ca deficit structural de 0,5%, cu indicația de a se sta în deficite excedentare. Cifra de 3% a fost folosită pentru a construi Europa socială pe datorie.
  • Una din cauzele fundamentală a crizei de neîncredere în statele UE a fost ascunderea miezului Pactului.
  • Al doilea pilon pe care s-a sprijinit avansul UE a fost Agenda Lisabona stabilită în 2000. Nici acest pilon nu a avut niciun fel de instrument pentru ca statele să fie obligate să o respecte.
  • Politic ar fi fost dificil să se impună instrumente centralizate la nivelul UE. Era greu de conceput asta în 1992
  • Criza ne-a făcut să descoperim câteva realități și să le tratăm. Am putut constata că disciplina bugetară nu este suficientă. Vă dau exemple de netăgăduit: Spania, care a respectat țintele deficitele, iar Irlanda merge șnur.
  • Nu le-a spus nimeni că nu sunt venituri sustenabile și finanțarea de către bănci a sectorului imobiliar
  • S-au ajuns la datorii publice enorme care nu au mai lăsat statelor marjă de manevră pentru finanțarea deficitului bugetar. Nu au exista mecanisme prin care statele să fie aduse la ordine.
  • Constatările nu au făcut decât să împingă statele UE către găsirea de instrumente. Ori aceasta nu se putea face decât așa cum s-a făcut acum.
  • Am transformat UE într-un șantier care se reconstruiește instituțional și împing lucrurile către o completare a uniunii monetare la o uniune fiscală și economică.
  • Prin Acordul de guvernanță fiscală se realizează un răspuns european la criză și la deficiențele anterioare. Deciziile adoptate la Consiliul European au câteva obiective. primul este prezervarea Uniunii. O destrămare a UE ar reînvia naționalismul monetar și comercial și toate statele ar avea enorm de pierdut.
  • Un răspuns al UE a fost adoptarea unor mecanisme de solidaritate.
  • Al treilea element al răspunsului este supravegherea dezechilibrelor astfel încât statele să fie împinse către politici de calitate.
  • Abordarea este de natură să pună capăt populismului, lucru neplăcut pentru mulți politicieni.
  • Țelul ultim al acestor eforturi este mutarea politicilor economice ale statelor membre către o zonă a sustenabilității. Modul în care se vor desfășura lucrurile în Uniune nu va permite ca în zona euro și în UE să nu fie țări care nu duc politici de calitate, dar se ascund în marea familie UE. Nimeni nu mai poate miza că propria ineficiență va fi acoperită de statele cu politice responsabile.
  • Un alt element decis este revenirea la normalitate, adică respectarea pactului de Stabilitate și Creștere de la Maastricht. Prima măsură este menținere bugetelor în echilibru și chiar pe plus. Aceasta a devenit chiar o obligație, nu mai este latitudinea nimănui.
  • Un alt mijloc de asumare a responsabilității încadrării în deficitul maxim este înscrierea obligații în Constituții sau un act echivalent până la 31 decembrie 2012.
  • Pentru a se preveni orice aranjament local acest obiectiv va fi analizat și aprobat de către Curtea de Justiție a UE
  • CEJ va fi singura care va da verdictul.
  • În sfârșit, obligația ca statele membre ale UE, cu accent deosebit pe statele zonei euro să revină la deficite de maxim 0,5% și la un nivel de îndatorare de 60% în conformitate cu un program stabilit de CE.
  • Foarte mulți prin diverse studiouri de televiziune se dădeau cu capul de pereți despre cum ne subjugă România.
  • Nu i-a predat nimeni pe bieții politicieni la balaurii europeni, ci noi am convenit că singura structură neutră ce poate controla un stat membru este CE. Ei vor aplica sancțiunile, ei vor stabili programele de reintrare în criteriile de la Maastricht.
  • Noi nu suntem în situația de a avea astfel de programe.
  • Știu că este criticabil să ai pe timp de criză deficit redus, dar prețul la care ne putem împrumuta este foarte mare.
  • Acest acord de uniune fiscală mai creează și un mecanism de evitare a erorilor: examinarea proiectelor bugetelor statelor membre. Deci nu mai trimiți bugetul la Parlament până când nu ai o consultare cu Comisia Europeană, dacă este sustenabil.
  • Execuția bugetară va fi monitorizată. Statele care sunt în pericol de deficit excesiv sau au intrat în deficit excesiv intră în monitorizare permanentă.
  • De asemenea, fiecare stat va trebuie să transmită UE planul de angajare a creditelor externe.
  • Sancțiunile nu au fost încă stabilite, la ele lucrează un grup de experți.
  • Documentul nu este o noutate absolută, cu excepția sancțiunilor.
  • Deciziile din programul de guvernanță economică au fost adoptate deja de Consiliul European, au fost adoptate de Parlament și vor intra în vigoare.
  • Acordul nu neagă documentele anterioare. Elemente din aceste programe se regăsesc într-o formă sau alta în acordul convenit la Consiliul din data de 9.
  • În timpul cel mai scurt, se va adopta un alt pachet de guvernanță economică ce vizează supravegherea statelor vulnerabile.
  • Sunt convins că, dacă punem în dezbatere aceste subiecte, românii vor fi mai atașați.
  • Trebuie să evităm o dezbatere în necunoștință de cauză. Ne-am dovedi incapabili să evaluăm problemele Europei și nu aș vrea să se întâmple așa ceva.
  • Mi-am asumat informarea CE că România va adera la acord. Dacă parlamentul va hotărî altfel, este problema Parlamentului.
  • Am invitat miercuri partidele politice la consultări pe revizuirea Constituției. Sper ca Guvernul, Parlamentul să aibă dezbateri peste tot. Eu voi participa pentru a susține aderarea României la acord, dar nu e suficient. Trebuie un efort al întregii clase politice.
  • Suntem în grafic cu un deficit 0% în 2015. Și anul acesta puteam să stăm pe un deficit de 3%.
  • UE și FMI nu au nimic împotrivă ca în execuția bugetară să ajungem la 2,4% deficit pe cash, dar diferența trebuie să o împrumutăm. Dobânzile sunt de circa 8% pe piața internațională, iar asta face inoperant creditul din cauza costurilor.
  • Intenția este să împrumutăm cât mai puțin. Și așa trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Plus deficitul pe anul acesta, România trebuie să împrumute 16 miliarde pe anul viitor.
  • Acestea nu sunt datorii ale actualului Guvern, ci datorii rostogolite din 2007 și 2008.
  • (despre adoptarea unei legi pe articolul 148 din Constituție privind acordul de la Bruxelles) Am luat-o în calcul dinainte de a pleca la Bruxelles. Nu vreau să spun nicio răutate, dar parcă are puțin haz. Este o citire absolut eronată a articolului 148. Aici nu e vorba de un tratat UE, ci de un act interguvernamental, care nu poate fi acoperit de articolul 148.
  • Nu s-a putut face modificarea Tratatului pentru că nu s-a întrunit consensul. Dacă acordul era un tratat al UE, acesta se putea trece cu două treimi.
  • Pactul fiscal nu modifică nimic la bugetul de stat al României. Acordul nu îl va afecta direct pe român, dar îi va garanta că va trăi într-o țară bine guvernată și că va avea predictibilitate.
  • Hai să luăm măsuri să nu mai fim în situația de a plăti pentru statele care nu respectă regulile.
  • (despre fiscalitatea în România) Cât rămâi în parametri, nu vine Bruxelles să-ți impună fiscalitatea. Este vorba doar de parametri bugetari preciși.
  • Deocamdată, fiscalitatea rămâne o chestiune suverană, dar parametrii bugetului trebuie să fie respectați.
  • Consider că aderarea noastră la acord este în interesul național. Nu s-a obținut ușor acest acord. Se viza doar un acord pentru statele din zona euro inițial. Pot să spun că am fost cel mai preocupat lider din zona non-euro să fim și noi acolo.
  • Ne creează șansa de a nu rămâne în Europa cu două viteze. Nu este de joacă, nici măcar cu improvizații majore. Acolo nu se va duce un fost procuror care acum e în politică. Dacă am introdus deficit de 0,5% în Constituție sau act echivalent, asta o va decide CEJ.
  • Opinia mea, cu juriștii consultați, este că nu avem soluții decât prin Constituție. Din păcate, termenul dat de decizia de la Bruxelles este sfârșitul anului 2012. Dacă nu respecți acest lucru, nu intri în acord. Să-și asume responsabilitatea cine vrea.
  • Asta e Europa unită!

 

 

 

 

Spynews
La mulți ani de Sf. Ilie. Mesaje și urări pentru 2024
Bzi.ro
Adina Buzatu, comparată cu Sharon Stone: A făcut furori în costum de baie, la 47 de ani!
Fanatik.ro
Este cea mai veche rugăciune către Maica Domnului. Se spune că face miracole dacă o rostești zilnic. Sunt doar câteva cuvinte
Capital.ro
Codul Rutier 2024. Regula obligatorie în toate mașinile din România. Nu poate fi încălcată
Playtech.ro
5 greșeli pe care le faci când folosești aparatul de aer condiționat și îți măresc considerabil factura la curent
DailyBusiness
Numerele la loto care te pot îmbogăți în această seară!
Adevarul
Rusia „nu poate câștiga” în Ucraina. „Nu avem trupe suficiente, aruncăm în luptă și răniții”, spune un propagandist al Kremlinului
Spynews
E oficial! Chelnerii și vânzătorii din România au acum dreptul de a le cere clienților buletinul. În ce condiții se aplică legea
Spynews
Cum arată zona revoltei din Leeds după ce românii au făcut haos | FOTO
Evz.ro
O băutură japoneză îi scapă pe români de mahmureală. Afacerea a prins rădăcini
Impact.ro
Dumnezeule cum arată Monica Gabor acum! NU o mai recunoști, transformare ȘOC
Prosport.ro
Cât a mers darul la nunta lui Ianis Hagi. Chiar și invitații „normali” au plătit sume importante
wowbiz.ro
Gigi Becali, implicat într-un accident rutier! Ce se întâmplă în aceste momente cu patronul FCSB?
Cancan.ro
Misterul crimei din Brăila se adâncește ! Ce făcea dentista cu pacienții ei, în cabinet, când veneau la ea. Poliția a descoperit
Playsport.ro
Ce i-a făcut Ianis Hagi proaspetei sale soții, pe scările bisericii, imediat după slujbă. Toată lumea a început să aplaude
kanald.ro
Adriana Bahmuțeanu a divorțat de George Restivan! Anunțul făcut de vedetă pe rețelelele sociale i-a șocat pe toți
Capital.ro
Obligație în toate județele României din 1 octombrie. Oamenii pot cere ordin. Statul nu respinge
StirileBZI
Izvorul „Elixirul vieții”, secretul nemuririi descoperit de Ceaușescu! Cea mai pură apă din lume!
Prosport.ro
FOTO. Sorana Cîrstea, apariție incendiară, într-o rochie verde transparentă, care a lăsat la vedere poate prea mult!
stirilekanald.ro
Ireal ce i-a făcut criminalul Marinei Gavril după mai multe lovituri de cuțit
substantial.ro
Soția premierului spaniol, Begoña Gómez, refuză să răspundă întrebărilor judecătorului într-un caz de corupție
MediaFlux
Cele mai MARI MAJORĂRI de PENSII! Daniel BACIU, anunț privind RECALCULAREA
Shtiu.ro
'60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi'